Page 95 - 1964-07
        P. 95
     Nr. 298f
                                                                                                                  Dramul  socialismulat
         Pag; I
                                                                                                                                                                                                                                                       *
                                                                                                                 O  situare care  se  repetă
         irc & n in tfW J iL    \  w  t  \
         Preqătiri în vederea deschiderii noului                                                                   Despre  faptul  că  întreprinderea   dc   organizarea  muncii  la  oficiile  raionale
                                                                                                                                                   din  Sebeş,  Alba  şi  Ilia.  In  raionul  Ilia,
                                                                                                                 telui  din  Simcria  nu  se  achită  prompt,
         ___________ v  ______________________________________________________________________________________________________________  comercializare  şi  industrializare  a  lap  şeful  oficiului,  Bartha  Lodisiau,  a  dis
                                                                                                                 cu  conştiinciozitate,  de  sarcinile   con  părut.  Nimeni  n-a  ştiut  unde  sc  află
                                                                                                                 tractuale  s-a  mai  scris  in  ziarul  nos  tim p  dc  cîtcva  zile.  A  trebuit  să  in
         an  şcolar  în  îrcvăţămîntui  de  partid                                                               tru.  Zilele  trecute  însă,  tot  despre  acest   tervină  organele  locale  pc  lingă  con
                                                                                                                                                                                  şi
                                                                                                                                                    ducerea  I.C.I.L.  pcntrtt  preluarea
                                                                                                                 lucru  a  fost  sesizată  redacţia  dc  o  sea
                                                                                                                 mă  de  gospodării  colective  şi  de  stat  din   transportul  laptelui  la  centrele  dc  co
                                                                                                                 regiune.  In  majoritatea  sesizărilor   se   mună  şi  la  sediul  întreprinderii.  Traiait
           In  raionul  Alba  au  funcţionat  ?n  anul   bune  în  procesul  dc  producţie.  Au  fost   activitate  probleme   privind  economia   scrie:  „cisterna  colectoare  nu  vine  la   Dat,  şeful  oficiului  raional  Alba,   nu
         şcolar  1963— 1964  peste  400  de  cercuri   cursanţi  care  pe  baza  celor  studiate  la   agrară  în cultura  plantelor, creşterea ani  timp  să  ridice  laptele,  care,  din  cauza   dovedeşte  operativitate  în   rezolvarea
         şi  cursuri  ale  învăţământului  dc  partid   şedinţele  de  cerc  sau  de  curs  au  muncit   malelor  sau  exploatarea  maşinilor  agri  căldurii,  se  acidulează"...  Asemenea  ca  problemelor  cc  Ic  ridică  activitatea  pc
         cuprinzând  majoritatea   membrilor   şi   ia  locul  dc  muncă  cu  mai  mult  simţ   cole.  Asemenea  cercuri  n-au  mai  func  zuri  s-au  semnalat  Ia  gospodăriile  co  raza  lui  dc  acţiune.  Deşi  de  multe  ori,
         candidaţilor  de  partid  cît  şi  un  număr   de  răspundere  devenind  fruntaşi  în  în  ţionat  pînă  acum.  Fiind  însă  încadrate   lective  din Hărâu, Boz, Chiminuia, Băla-   ştie  că  n-are  maşini  cu  care  să  trans
         însemnat  de  tovarăşi  din  activul  fără  de   trecerea  socialistă.  cu  propagandişti  competenţi  ca re  vor  fi   ta,  Fornădie,  Sulighetc,  raionul  Ilia,  la   porte  laptele,  cl  sesizează  cu  întîrzierc
         partid.                             Cu  toate  rezultatele  pozitive  obţinute   sprijiniţi  de  către  colectivul  cabinetului   G.A.S.  din  Galda  dc  Jos,  raionul  Alba,   conducerea  întreprinderii  pentru  a  fi
           Muncind  cu  mai  multă   competenţă   în  desfăşurarea  învăţâmîntului de  partid,   de  partid,  ele  vor  avea  cu  siguranţă  efi  G.A.C.  Pcştcana,  raionul  Haţeg,  sau  la   ajutat.
         organizaţiile  de  partid  au  analizat  perio  în  raionul  Alba  s-au  manifestat  şi  unele   cacitatea  dorită.  G.A.C.  Rihau,  raionul  Sebeş,  unde  nu   Această  stare  de  lucruri  dovedeşte  că
         dic  şi  au  luat  măsurile  necesare  în  ve  lipsuri.  In  urma  analizei  făcute  dc  bi  Pc  baza  sarcinilor  trasate  dc  către  co  s-a  ridicat  timp  dc  9  zile  circa  1.700  I   nici  conducerea  întreprinderii  nu  con
         derea  desfăşurării  în  bune  condiţiuni  a   roul  comitetului  raional  de  partid  s-au   mitetul  raional  dc  partid   în   raionul   lapte.  trolează  şi  nu  trage  la  răspundere  cu.
          şedinţelor  de  cerc  sau  curs,  fapt  ce  a   luat  măsuri  pentru  lichidarea  lor   în   nostru  s-a  trecut  la  recrutarea  cursan  Pentru  a  justifica  întîrzicrea  ridicării   severitate  pc  cei  care  răspund  dc  sar
          contribuit  la  dezbaterea   mai  aprofun  noul  an  şcolar.  Astfel,  pe  baza  hotărî-   ţilo r  pc  forme  de  învăţămînt.  In  ca  laptelui, conducerea  I.C.I.L.  Simeria  cau  cinile  preluării  laptelui  de  la  furnizorii
          dată  a  problemelor  puse  în  discuţie,  ri-   rilor  elaborate,  organizaţiile  de  partid   drul  comitetelor  dc  partid  s-au  format   tă  o  scamă  dc   argumente :  ,,N-avem   din  raioane.  Drept  urmare  în  eviden
          uicînd   prin   aceasta  nivelul  de  cuno  de  pe  cuprinsul  raionului  au  trecut  la   colective  compuse  dîn  membrii  birouri  maşini,  multe  sînt  defecte,  ne   lipsesc   ţele  întreprinderii  sc  consemnează  că...
          ştinţe  a]  cursanţilor.          pregătirea  temeinică  a  deschiderii  nou  lor  organizaţiilor  de  bază  şi  propagan  oamenii".  Aceste  argumente  sînt   însă   pînă  la  data  dc  16  iulie  a.c.,  pc  poar
           In  cursul  anului  dc  învăţămînt,  co  lui  an  şcolar  în  învăţămîntul  de  partid.   dişti.  Aceştia  au  stat  de  vorbă  cu  fie  lipsite  dc  temei  dacă  nc  gîndim  ca  cei   ta  întreprinderii,  au  intrat  32.929  litri
          mitetele  dc  partid  de  Ia  U.C.M.  Zlat-   In  acest  scop  organele  au  făcut  selec  care  cursant  în  parte  încadrîndu-1   în   ce  răspund  de  dirijarea  şi  funcţionarea   lapte  acidulat.
          na,  C.F.R.  Teiuş,  Exploatarea   minieră   ţionarea  propagandiştilor  dintre  cei  mai   forma  de  învăţămînt   corespunzătoare   autovehiculelor  n-au  fost  traşi  la  răs  Conducerea  I.C.I.L.  din  Simeria  ştie
          Zlatna  şi  altele  au  format  colective  din   buni  membri  de  partid  care  cunosc  me  nivelului  său  politic  şi  ideologic  cît  şî   pundere  pentru  modul  cum  lc-au  ex  prea  bine  că  prin  acidubre  laptele  îşi
          activul  comitetului  şi  pe  baza  unui  gra  todologia  conducerii  şedinţelor  dc  cerc   a  dorinţei  exprimate.  ploatat.  Neexistînd  o  bună  coordonare,   pierde  o  scamă  de  calităţi,  că  din  cl  nu
          fic  au  controlat  fiecare  cerc  şi  curs  de   sau  curs  şi  au  un  nivel  politic  ridicat.   Avem  certitudinea  că  noul  an  şcolar   o  repn/tizare  judicioasă  a  maşinilor  pc   sc  mai  poate  produce  o  gama  variată
          pe  raza  lor  dc  activitate,  în  problema   Fiecare  organizaţie  dc  partid  s-a  orien  în  învăţămîntul  de  partid  sc  va  deschide   trasee,  s-a  ajuns  ca  într-o  perioadă  de   dc  produse.  In  virtutea  acestui   fapt
          conţinutului  propagandei  şi  eficacitatea   tat  şi  asupra unor  propagandişti  noi  care   în  mai  bune  condiţiuni  şi  se  va  desfă  timp  să  sc  „tragă"  pur  şi  simplu   de   va  trebui  să  se  ia  măsuri  grabnice  pen
          sa.  Pe  baza  datelor  culese,  în  urma  con  pot  să-şi  aducă  contribuţia  la  ridicarea   şura  la  un  nivel  mai  înalt  faţă  dc  anii   maşini ;  să  se  ruleze  cu  ele  mii  dc  kilo  tru  lichidarea  deficienţelor  din  munca
          trolului  efectuat  s-au  întocmit  materiale   nivelului  propagandei  de  partid.  trecuţi.          metri  fără  revizii  tehnice,  reparaţii  cu  oficiilor  raionale  Sebeş,  Alba  şi  Ilia,  să   D IN   FRUMUSEŢILE  REGIUNII
          pentru analizarea  unor  probleme  privind   Toţi  propagandiştii  vor  fi  pregătiţi  la              rente,  fără  o  întreţinere  corespunzătoa  sc  asigure  maşini  de  rezervă  pc  cele
          desfăşurarea   învăţâmîntului  de  partid.   cursurile  de  vară  pe  plan  regional,  cu   IO N  CACOVEANU   re.                        mai  importante  trasee,  şi  repararea  cît
          In  urma  discuţiilor  purtate  şi  a  propu  scoaterea  din  producţie,  sau  pc  plan  ra  director  al  Cabinetului  de  partid   A  mai  rămas  de  rezolvat  încă  o  pro  mai  grabnică  a  întregului   parc   de   A    a p ă ru i
          nerilor  făcute  s-au  luat  hotărîri   con  ional,  fără  scoaterea  din  producţie,  de   Alba  Iulîa  blemă  foarte  importantă.  Este  vorba  de  maşini.
          crete  pentru   înlăturarea  unor  lipsuri   către  cabinetul  dc  partid.                                                                                                  Nr.  7/1964  al  revistei  ..PROBLEME  ECONOMICE"
          manifestate,  cît  şi  pentru  ridicarea  con  In  urma  instructajului   făcut,   s-a
          ţinutului  de  idei   al   propagandei  dc   trecut  la  stabilirea  formelor  de  învăţă                                                                                    Numărul  pe  luna  iulie  1964  al  revistei   C luj"  de  I.  Trăistaru  (Cluj);  „D in  ex
          partid.  Astfel  dc  măsuri  au  luat  şi  co  mînt  în  fiecare  organizaţie  dc  partid.                                                                                 „Probleme  economice"  se  deschide  cu   perienţa  unor  G.A.C.  din  regiunea  Bu
                                                                        unor
          mitetele  de  partid  din  gospodăriile  co  Faţă  de  anii  trecuţi   numărul  numărul  ENTUZIASM  Şl  HĂRNICIE                                                           rubrica  „In   întîmpinarea  celei dc-a XX-a   cureşti  în  cultivarea  şi  folosirea  luccr-
          lective   din  Mihalţ,   Cistci,   Teiuş,   cercuri  s-a  mărit.   Astfel,                                                                                                  aniversări  a  eliberării  patriei  noastre"   nci  irigate"  de  D.  Ciţu.
          Strcmţ  şi  altele,  ceea  ce  a  dus  la  parti  cercurilor  de  studiere  a  economici  şi  or                                                                          unde  sînt  publicate  articolele:  „Reface  Revista  mai  publică  articole  dc  cri
          ciparea  mai  bună  a  propagandiştilor  la   ganizării  producţiei  în  G.A.C.  a  crescut   In  urmă  cu  un  an,  într-o  zi  de  pri  nat,  cantină  şi  o  gospodărie  anexă,  fiind   aleilor,  a  băncilor,  de  frumuseţea  ron-   rea  economiei  naţionale  —  o  sarcină   tică  şi  bibliografic:  „Dezvoltarea  isto
          pregătirile  lunare  ce  s-au  făcut  la  cabi  de  la  7  cîtc  erau  în  anul  trecut  la  20   măvara,  în  biroul  preşedintelui  Comite  dotată  cu  mobilier  şcolar  modern.  La   dourilor  dc  flori.  Atenţia  cuvenită  8-a   principală  în  prima  etapă  a  revoluţiei   rică  a  poporului  romîn  în  anii  1848—
          netul  de  partid  cît  şi  a  cursanţilor  atît   dc   cercuri.  In  urma   recomandărilor   tului  executiv  al  Sfatului  popular  al  co  construcţia  noului  local  al  şcolii  o  con  acordat  şi  lucrărilor  dc  amenajare  şi  în  populare"  de  M.  A.  Lupu  şi  „Despre   1878“  (Istoria  Romînici,  voi.  IV)  de  N.
          la  şedinţele  de  cerc  sau  dc  curs  cît  şi   făcute,  în  cadrul  gospodăriilor  agricole   munei  Miercurea,  un  grup   dc  oameni   tribuţie  importantă  au  adus-o  şi  locui  treţinere  a  fîntînilor  publice  precum  şi   formele  principate  dc  luptă  a  maselor   Copoiu  şi  Gh.  Surpat;  „Rezultate   ale
          la  dezbaterea  problemelor  cuprinse  în   dc  stat  şi  S.M.T.  se  studiază  organiza  discutau  cu  aprindere  în  jurul  unui  pro  torii  comunelor  din  jur;  Apoldul   de   dc  întreţinere  şi  construire  a  podurilor   populare,  sub   conducerea   partidului,   muncii  de  cercetare  ştiinţifică"  (Studii
          lecţia  respectivă.                rea  unor  cercuri  de  economie  agrară.   iect  de  construcţie.   Aci  sc  plămădea   Jos,  Apoldu!  de Sus, Luduş,  Poiana,  Gîr-   şi  podeţelor.  In  zonele  verzi  existente   pentru  refacerea  economiei   naţionale   şi  cercetări  economice,  voi.  I)  de  A.  Vcr-
            Invăţămîntul   de  partid  a  contribuit   In  aceste  cercuri  se  vor  studia  pc  baza   ideea  construirii  noului  local  al  şcolii   bova,  Jina,  care  au  efectuat  numeroase   s-au  plantat  peste  800  arbori  ornamen  (1944— 1947)“  de  Gr.  Comartin.  niceanu  şi  T.  Coşcodan;  „Începuturile
          mult  la  obţinerea  rezultatelor  tot  mai  unei  tematici  specifice  sectorului  lor  de  medii.  Sute  de  cetăţeni  au  răspuns  la   orc  de  muncă  patriotică.  Merită  subli  tali.  De  asemenea  s-au  amenajat   încă  In  continuare  sînt  publicate articolele:   sistemului  bănesc  naţional"  (Costin  C.
                                                                               chemarea  sfatului  popular  pentru  pres  niat  şi  sprijinul  pe  care  l-au   acordat   2.000  m.p.  zone  verzi.  Aspectuoase  sînt   „Folosirea  raţională  a  resurselor  mate  Kiriţescu:  Sistemul  bănesc  al  Icului   şi
                                                                                                                                                                                                                         precursorii  lui,  voi.  I)  dc
                                                                                                                                                                                                                                                V.
                                                                                                                                                                                                                                                   Bozga;
                                                                               tarea  de  muncă  patriotică  la  ridicarea   elevii  şcolii  medii  la  transportul  materia  z.onelc  verzi  din  faţa  clădirilor  sfatului   riale  şi  financiare  în  diferite  ramuri  ale   „Programarea  liniară  —  un  sprijin  în
                                                                               noii  clădiri  a  şcolii.  Aşa  au  început  să  lelor.  Acest  frumos  local  a  fost  realiz.at   popular,  gospodăriei   agricole  de  stat.   industriei"  dc  Gh.  Siclovan  şi  H.  Fal-   munca  economiştilor"  (H.  loncscu,  P.
          La  baza de  recepţie din Oraştie                                    păturile  la  fundaţii,  apoi  turnarea  beto  prin  contribuţia  voluntară  a  cetăţenilor   bazei  de  recepţie  ctc.  La  bazele  sporti  con;  „îmbunătăţirea  utilizării  mijloace  Mirescn  şi  I.  Nădejde:  Programarea  li
                                                                                                                                                                                      lor  dc  transport"  dc  A.  Schachter;  „O r
                                                                                                                                                    ve:  dc  volei,  fotbal,  popice,  cuprinse  pc
                                                                               nului.  In  toamna  anului  1963  noua  şcoa
                                                                               lă  era  ridicată   în   roşu  şi  acoperită.   şi  cu  sprijinul  statului.  Un  ajutor  pre  o  suprafaţă  de  8.000  m.p.  sc  constata   ganizarea  teritoriului  —  factor  impor  niară)  dc  T.  Schauclcs.
                                                                                                                 ţios  I-au  acordat  la  această  construcţie
                                                                                                                                                                                                                           In  cadrul  rubricii  „Inform aţii  ştiinţi
                                                                                                                                                                              acţiune
                                                                                                                                                    buna  lor  întreţinere.  O  alta
                 -   ACTIVITATE  INTENSA                                       Acum  sc  execută  lucrările  dc  finisaj,  zu  sfatul  popular  comuna],  cadrele  didacti  întreprinsă  dc  cetăţenii  comunei  Mier  tant  dc  folosire  intensivă  a  pămîntulm"   fice"  sînt  înserate  materialele:  „Sesiunea
                                                                               grăveli,  vopsitorii,  tencuieli  exterioare.
                                                                                                                                                                                      de  I.  Bold;  „Dezvoltarea  comerţului  ex
                                                                                                                 ce,  precum  şi  conducerile
                                                                                                                                        gospodăriei
                                                                                                                                                                                                                                                      gîn-
                                                                                                                                                                                                                         ştiinţifică  „Marxism-lcninismul  şi
                                                                               Impunătoare,  cu  săli  de  clasă  spaţioase,   agricole  de  stat,   staţiunii  de   maşini   curea  a  fost  la  curăţatul  păşunilor  pe  o   terior  de  produse   chimice"   de   A.   dirca  ştiinţifică  romîncască"  dc  I.  Prc-
            Viziiînd  zilele  acestea  baza  dc  recep  ca  celor  care  alcătuiesc  echipele   este   cu  laborator  care  va  fi  dotat  cu  apara  şi   tractoare   şi   gospodăriei   agrico  suprafaţă  de  820  ha.  La  munca  patrio  Duşah  ;   „Criza   economici   politice   doi;  „Sesiunea  ştiinţifică  consacrată  ce
                                                                                                                                                    tică  efectuată  în  cadrul  acţiunilor  dc  în
          ţie  din  Orăştic,  rămîi  impresionat   de   mult  uşurată   întrucît  aici  se  folosesc   tură  şi  material  didactic  necesar,  con  le  colective.  Prin  munca  depusă  la   frumuseţare  a  comunei,  s-au  remarcat   burgheze  şi  forţa  dc  atracţie  a  ideilor   lei  de-a  XX-a  aniversări  a  eliberării  pa
          lorfota  şi  animaţia  ce  domneşte  aici.  La   utilaje  acţionate  electric  şi  cu  produc  strucţia  şcolii  medii  reprezintă  o  mîn-   construcţia  şcolii  s-au  evidenţiat  N i-   cetăţenii:  Gavrilă  Damian,  Nicolae  Flc-   socialismului"  dc  N.  Ivanciu.  triei  noastre".
          poartă  îşi  fac  apariţia  zeci  şi  zeci  de   tivitate  ridicată.  Bunăoară,  în  uşa  ma  drie  a  locuitorilor  comunei.  colae  Bunca,  Ioan  Scheao,  Nicolae  Dra-   şeru,  Mihai  Caizer,  Ioan  Crăciun,  Si-   Articolul  „Cu  privire  la  amortizarea   La  rubrica   „Scrisori  către  rcdact'c"
          autocamioane,  remorci  şi  căruţe.- Se  aş  gaziilor,  boabele  deşertate  din  saci  sînt   Cită  diferenţă  intre  vechile  condiţii   gomir,  Ioan  Olteanu,  Nistor  Mondoc,   mîon  Spielhauptcr,  Eufrosina  Răulca  şi   fondurilor  fixe"  (Concluzii)  dc  Mircca   sînt  publicate scrisori  din partea: Uzine
          teaptă  apoi  ca  seminţelor  să  li  se  facă   preluate  de  şnecuri  care  le  transportă   de  învăţătură  pc  care  Ic  aveau  copiii  de   Cornel  Popcscu,  Roth  Simion,  Gavrilă   Ana  Flcşcriu.  Biji  este  publicat  la  rubrica  „D iscuţii".  lor  „Elcctronica"-Bucurcşti,  IPROFIL-
          analizele  dc  laborator.  Cu  îndemînare   spre  interior.  S-a  uşurat  mult  pe  acea  vîrstă  şcolară  în  trecut  la  Miercurea  şi   Damian,  Petre  Prisecan,  Ioan  Ludoşan,   ★  Rubrica  „însemnări"  cuprinde  mate  Bucureşti,  întreprinderii   textile  „R fs-
          şi  pricepere,  Gabricla  Carlcţchi  şi  Ioan   stă  cale  munca  de  manipulare  a  sacilor.  realizările  care  s-au  obţinut  în  anii  re  Martin  Dietric,  Martin  Han,  Elena  Ca-   In  anii  regimului  democrat   popular   rialele:  „Economia  Republicii  Populare   coala  din  1907"-Bucurcşti,  Fabricii  dc
          Bogdăncscu  iau,  cu  ajutorul  unor  son  In  curtea  bazei  de  recepţie  s-au  ame  gimului  democrat-popular!  I ii  anul  1938   racea  şi  Ecaterina  Bucur.  viaţa  s-a  schimbat  şi  pe  meleagurile  co  Polone  în  al  20-lea  an  dc  la  eliberare"   sticlărie   „Bucureşti",  Uzinelor  textile
          de,  probe  din  seminţele  aduse.  Cu  multă   najat  apoi  două  solarii  unde  seminţele   la  Miercurea  existau  patru  cadre  didac  Preocuparea continuă  pentru  înfrumu  munei  Miercurea.  Oamenii  şi-au  con  de  I.  Nicoară;  „Reducerea  preţului  dc   Cisnadic,  întreprinderilor  textile  Galaţi,
          minuţiozitate  sc  determină  apoi  greuta  care  au  o  umiditate  dc  peste  17  la  sută   tice  şi   150  elevi.  Astăzi  funcţioncaz.ă   seţarea  comunei  este  oglindită  şi   prin   struit  peste  183  case   noi,  în  comuna   cost  la  întreprinderea  „Porţelanul"  —  Uzinelor  „23  August0-Bucurcşti.
           tea  hcctoiirrică,  umiditatea,   procentul   sînt  uscate.  Suprafaţa  lor  este  de  peste   24  cadre  didactice  cu  pregătire  medie   acţiunile  gospodăreşti  întreprinse  de  că  existând  210  aparate  de  radio  şi  465  di
          de  corpuri  străine,  sticlozitatca  la  grîu,   700  m.p.  ceea  ce  permite  uscarea  unor   şi  superioară  şi  8  educatoare  pentru  co  tre  organele  locale  cu  sprijinul  cetăţeni  fuzoare. La Miercurea  în  munca plină  de
          uniformitatea  la  orz  şi  pentru  fiecare   însemnate  cantităţi  de  cereale.  piii  de  vîrstă  preşcolară.  In  anul  şcolar   lor.  Astfel  s-au  efectuat  lucrări  pentru   pasiune  şi  hărnicie  a  oamenilor  am  în
          lot  în  parte  sc  întocmeşte  un  buletin  de   Spuneam  ca  aici  se  desfăşoară  zilnic   1963— 1964  au  frecventat  cursurile  556   curăţarea  şanţurilor  (720  m.p.)  şi  între  tâlnit  un  atribut  al  vremurilor  noi:  as  k   @  E  M  ®  k
          analiză.                           o  activitate  intensă  întrucît   sule   dc   elevi,  iar  în  anul  şcolar  1964—1965  nu  ţinerea  zonelor  verzi.  In  centrul  comu  tăzi  omul  îsi  făureşte  viitorul  cu  pro
                                             mijloace  de  transport  de  Ia  diverse  uni  mărul  elevilor  va  creşte  la  606.  Şcoala
            Produsele  sînt  depozitate  în  magazii                                                              nei,  bine  îngrijit  se  află  parcul.  Aici,   priile  Iui  mîini.
          pe  calităţi,  ţinîndu-sc  cont  în  primul   tăţi  agricole  socialiste  vin  încărcate  cu   medic  din  Miercurea  dispune  de  inter  eşti  plăcut   impresionat  de  curăţenia  GEORGE  CIORANU
                                             seminţele  aurii  din  noua  recoltă  pen
          rînd  dc  umiditatea  şi  corpurile  străine.                                                                                                                                                   JOI  30  IULIE  1964
           De  menţionat  că  seminţele  recunoscute   tru  a  fi  predate  statului.  Am  îiu îln it
          sînt  puse  în  magazii  separate,  după  soi.  aici  mulţi  colectivişti  din  Oraştie  care
                                             r.c-au  informat  că  pînă  acum  au  pre
            Pentru  ca  mijloacele  de  transport  care
           sosesc  aici  să  nu  stea  mult,  au  fost  ame  dat  în  întregime  cantităţile  cuvenite  în                                                                                       CINEMA                Scrisori  din  ţară;  17,00  Duete  din  ope
           najate  zece  guri  de  descărcare.  In  felul   contul  muncilor  S.M.T.,  a  uiumului  şi                                                                                                                  rete;  17,45  Muzică  uşoară  interpreta-
           acesta,  de  îndată  ce  seminţelor  li  s-au   livrează  în  continuare  cantităţile   dc                                                                                     DEVA :  Madame  Sans-Genc  —  cine  tă  dc  Constantin  Drăghici;  18,00  Sca
           făcut  analizele  sc  trece  la  depozitarea   cereale  contractate.  In  total  ei  au  adus                                                                                matograful  „Patria";   Tînărul  de  pc   ră  pentru  tineret;  20,10  Cîntecc  din
           lor  în  magazii.                 la  bază,  numai  pînă  (a  data  de  24  iulie,                                                                                           vasul  Columb  —  cinematograful  „A r  folclorul  nou  şi  jocuri  populare  cerute
                                             peste  26  de  tone.                                                                                                                                                       dc  ascultători;  20,30  Antologie  poeti
            Zilnic,  ne-a   informat   tov.   Petru   Şi  G.A.C.  din  Băcăinţi  a  predat  aproa                                                                                      ta";  PETROŞANI:  Nu  sc  poate  fără   că  Maria  Banuş;  20,45  Din  cele  mai
           Crîng,  şeful  bazei  de  recepţie  sc   pri  pe  15  tone  dc  grîu  şi  orz.  O  activitate                                                                               dragoste  —   cinematograful   „Repu  cunoscute  lieduri;  21,00  Noapte  bu
           mesc  în  bază  peste  100  tone  seminţe   intensă  desfăşoară  în  aceste  zile  şi  co                                                                                   blica";  Schcrezada  —  cinematograful   nă,  copii:  „Ali-Baba  şi  cci  40  de  hoţi";
           de  cereale.  Acum  este  o  perioadă   de   lectiviştii  din  Gcoagiu,  Mărtincşti,  Pri-                                                                                   „7  Noiembrie";   ALBA  IU L IA :  Zile   21,10  Muzică  dc  dans;  21,45  Părinţi
           vîrf  în  activitatea  bazei.     caz  şi  alte  unităţi  pentru  predarea   la                                                                                              de  fior  şi  rîs  —  cinematograful  „V ic  şi  copii;  22,15  Muzică  de  dans;  23,10
                                                                                                                                                                                        toria";  Cu  toţii  acasă,—  cinematogra
             Paralel  cu  preluarea  seminţelor   sc   timp  şi  în  bune  condiţiuni  a  seminţe                                                                                      ful  „23  August";  SEBEŞ:  Cauze  drep  Muzică  dc  balet.
           face  şi  condiţionarea  lor.  In  acest  scop   lor  contractate.  Seminţele  recepţionate                                                                                  te  —  cinematograful  „Progresul";  Co-
                                                                                                                                                                                                                                           9,30  Vreau  să
                                                                                                                                                                                                                          PROGRAMUL  II:
           baza  dc  recepţie  de  aici  dispune  dc  trei   pînă  acum,  la  această  bază,  au  calităţi                                                                              din  «4-  cinematograful  „Sebeşul";  O-  ştiu;   10,00  Melodii  populare;   11,03
           selectoare  SU.4.  Cu  ajutorul  lor  sc  rea  superioare.   Spunem  aceasta   întrucît                                                                                     RĂ$TIE:  Zile  de  fior  şi  rîs  —  cine  Cîntcce  şi  ghicitori  pentru  cci  mici;
           lizează  selecţionarea  continuă  a  semin  greutatea   heciokrica  trece  dc  75   la                                                                                       matograful  „Patria";  Fără  teamă  şi  re  12.30  Cîntcce;  12,45  Program  dc  bo-
           ţelor  recepţionate.  De  pildă,  pînă  la  24   sută  cît  prevede  STAS-ul,  iar  în   cele                                                                                 proş  —   cinematograful   „Flacăra";  Icrouri;  13,30  Meridiane;  14,30  Muzi
           iulie  din  cele  800  de  tone  preluate,  600   mai  multe  cazuri  umiditatea  boabelor   r  r   Pi ■LrJtŢj                                                               LUPENI:  îndrăgostitul  —  cinemato  că  uşoară  românească;  15,05  Solişti  de
           erau  deja  condiţi«nate.   Pentru   buna   nu  a  fost  decit  de  13  la  sulă,  acestea                                                                                   graful  „C ultural";  HAŢEG:  Locote  muzică  populară;  15,30  Pagini  vesele
           desfăşurare  a  lucrărilor  de  condiţionare   avînd  totodată  şi  un  conţinut  scăzut  dc                                                                                 nent   Cristina   —   cinematograful  din  operete;  15,45  Scriitori  la  micro
           a  seminţelor  s-au   organizat  4  echipe   corpuri  străine.                                                                                                                „Popular";  BRAD:  Dezrădăcinaţii  —  fon;  17,10  Interpreţi  de  odinioară  ai
           care  lucrează  în  două  schimburi.  Mun           A.  POTOPEA                                                                                                              cinematograful  „Steaua  roşie";  IL IA :  muzicii  populare;  19,05  Muzică  popu
                                                                                                                                                                                                                        lară  din  Transilvania;   19,30  Muzica
                                                                                                                                                                                         Omul  cu  ricşa  —  cinematograful  „Lu
                                                                                                                                                                                                                        uşoară  interpretata  de  Coitnic  Fran-
                                                                                                                                                                                         mina";  SIMERIA:  O  fi  asta  dragos  cis  şi  Jcan  C laude  Pascal;   20,00  Cu
           Tn  Valea  Jiu lu i                                                                                                                          înainte  de  a  intra  in  Sebeş  că  te  —  cinematograful  „Mureşul".  microfonul  în  mijlocul  artiştilor  ama
                                                                                                                                                      lătorul  întilneşte  in  cale  o  con                             to ri;  21,00  Din  muzica  populară  a  ţă
                                                                                                                                                                                                                         rilor  balcanice;  21,30  Muzica  dc  dans;
                                                                                                                                                      strucţie  modernă;  noua  clădire  a
           APROVIZIONAREA CU  LEGUME SI FRUCTE-                                                                                                       Autobazei  5  Sebeş.  Aici,  prin  in  PROGRAMUL  I:   5,06  Emisiunea   22.30  Album  dc  operetă;  23,15  Muzi
                                                                                                                                                                                                  RADIO
                ...
                                                          _ __ _ ____   »
                                                                                                                              _
                                                                                                                                                                                                                         că  de  dans.
                                                                                                                                                      stalaţiile  moderne  cu  care  este
                                                                                                                                                      dotată  noua  autobază,  lucrători
                                                                                                                                                      lor  le  sint  asigurate  condiţii  op  pentru  sate;  5,10  Cîntecc;  5,40  Cânte  TELEVIZIUNE
                                                                                                                                                                                         ce  şi  iocuri  populare;  6,10  Muzică  dc
                                                                                                                                                      time  de  lucru.                   estradă;  6,30  Sfatul  medicului;  6,40   19,00  Jurnalul  televiziunii  :  19,10
                                      A  N IV E L U L                                                                                                                                    deon;  7,06  Muzică  uşoară;  7,45  Salut  pe  Valea  Bistriţei;  19,35  Moartea  sc
                                                                                                                                                                                                                 la  acor
                                                                                                                                                                                         Muzică  uşoară  interpretată
                                                                                                                                                                                                                         Pentru  pionieri  şi  şcolari  —  Popasuri
                                 L                                                                                                                                                       voios  dc  pionier:  8,00  Sumarul  presei  numeşte  Engclchen;  21,50  Artişti  ama
                                                                                                                                                                                         centrale;   8,30  Muzică  populară  din  tori  participanţi  la  cel  de-al  VIMea
                                                                                                                                                                                         diferite  regiuni  ale  ţării;  9,30  Muzică  concurs  republican;  In  încheiere:  Bu
             Aprovizionarea  populaţiei  din  Valea   juns,  unităţile  O.L.F.  nu  au  putut  des  O.L.F.  pc  măsura  deprecierii  lor.  A u   cii  să  li  se  servească  mărfuri  de  calitate   Producţie  din  operete;   10,15  Emisiune  literară  letin  dc  ştiri.  Buletin  meteorologic.  ,
                                                                                                                                                                                         Ia  cererea  ascultătorilor;
                                                                                                                                                                                                              10,30  Din
           Jiului  cu  legume  şi  fructe  dc  bună  ca  face  legume  şi  fructe  pe  măsura  cerin  lei.  la  magazinul  nr.  16  din  Petroşani   şi  în  condiţiile  cerute.       folclorul  muzical  al  popoarelor;  11,00
           litate,  în  cantităţile  şi  sortimentele  ce                      (responsabil  Augustm  Lăpădatu)  roşiile                                                                Muzică  dc  estradă;  12,03  Orchestre  dc   Buletin  meteorologic
           rute  dc  nevoile  dc  consum,  este  o  pro  ţelor.  Este  necesar  ca  în  primul  rînd  să   expuse  sînt  degradate.  In  hala  din  Pe                                 mandoline;   12,30  Din  viaţa  de  con
           blemă  căreia  trebuie  să  i  sc  acorde  toată   sc  urmărească  de  către  O.L.F.  Petroşani   troşani,  există  două  unităţi  pentru  des  Orarele  magazinelor         cert  a  Capitalei;  13,10  Muzică  popu  PENTRU  24  ORE
           atenţia.  In  acest  scop  conducerea  O.L.F.   ca  produsele  să  ajungă  la  consumatori  în   facere  (gestionar  Constantin  <ţtan).  La       '64                        lară  cerută  dc  ascultători:  14,10  Mu  Vreme  nestabilă  cu  cerul  mai  tioros
           din  Petroşani  a  luat  o  serie  de  măsuri.   timpul  col  mai  scurt  de  la  recoltare.  Li  magazinul  nr.  2  de  aici  depozitarea  măr  să  fie  prelungite        zică   uşoară  dc  Gelu  Solomoncscu; ziua.  Local  vor  mai  cădea  averse  dc
           Astfel,  în  centrele  mai  aglomerate  şi                                                                                                                                    14,30  Prietena  noastră  cartea;   15,47  ploaie  însoţite  de  descărcări  electrice.
                                              vrarea  produselor  să  se  facă   eşalonat,   furilor  în  interior  este  făcută  prost,  lu
           lipsite  dc  unităţi  permanente   (Pctrila,                                                                                                                                  Muzică  populară  interpretată  de  Ion  Vântul  va  sufla  moderat  din  nord-vest.
           Aninoasa,  Vulcan  ctc.)  s-au  amenajat  9   ritmic,  potrivit  graficelor  stabilite.  Tre  cru  ce  împiedică  pe  cumpărători.   De   In  cadrul  reţelei  comerciale  O.L.F.  Pe  Conducerea  I.  F.  Dobra  acordă  mare   Luican;  16,10  Cîntcce  şi  prelucrări  de  Temperatura  va  fi  cuprinsă  ziua  între
           chioşcuri  metalice.  Pentru  îmbunătăţirea   buie  combătute  cu  toată  hotărîrca  prac  asemenea,  datorită  faptului  că  la  unita  troşani  funcţionează  în  prezent  11  uni  Ion  C roitorii;  16,30  Muzică  uşoara  in 25  şi  30  grade,  iar  noaptea  între  12
                                                                                                                  tăţi  cu  orar  prelungit.  Majoritatea  ma  atenţie  valorificării  fructelor  dc  pădu
           reţelei  de  desfacere  sînt  în  construcţie   ticile  dăunătoare   manifestate  dc  unii   tea  amintită  nu  sînt  aduse  mărfuri  în                                      terpretată   de   Violeta  Villas;   16,45 şi  17  grade.
           două  noi  magazine  la  Aninoasa  şi  Pc-                           cantităţi  suficiente,  la  anumite  intervale   gazinelor  însă  au  un  orar  dc  funcţio  re.  Pentru  ca  producţia  din  anul  aces
            troşani-colonie.  In  Valea  Jiului  desfa  lucrători  ai  unităţilor  O.L.F.  care   nu             nare  nccorcspunzător.  Intre orele  12— 16   ta  să  fie  strînsă  în  condiţii  cît  mal  bu
           cerea  legumelor  şi  fructelor  se  face  prin   dovedesc  destulă  exigenţă  la  recepţie,  au   de  timp  sînt  înregistrate  goluri  la  unele   ele  sînt  închise.  Semnificativ  este  fap
           40  unirăţi  permanente  şi  18  chioşcuri  şi   o  slabă  preocupare  pe  timpul  transpor  sortimente.  Tot  în  cadrul  acestei  unităţi,   tul  că  la  Lupcni,  din  totalul  magazine  ne,  a  fost  construită  o  hală  spaţioasă  de
            cărucioare.  Prin  grija  O.L.F.  Petroşani,   tului,  manipulării  şi  depozitării,  ceea  cc   respectiv  la  celălalt   magazin  din  hală,   lor,  doar  cele  două  chioşcuri  din  piaţă   360  m.p.  unde  fructele  sînt  depozitate   PRODUCĂTORI!
            consumatorilor  li  s-a  oferit  posibilitatea   face  ca  produsele  să  ajungă  la  consuma  după  cum  reiese  şi  din  condica  de  su  au  un  orar  de  funcţionare   prelungit,   şi  prelucrate.
            dc  a  cumpăra  mărfuri,  şi  cu  prilejul  or                                                       consumatorii  fiind  nevoiţi  a  aştepta  orc
            ganizării  unor  expoziţii  cu  vînzare.  Ast  tori  depreciate  calitativ  şi  fără  aspect   gestii  şi  reclamaţii,  se  înregistrează  ca  întregi  pînă  la  deschiderea  magazinelor.  Tot  în  acest  scop  au  fost  recuperate   Contractînd  laptele  de  vaca  şi  bivoliţa
            fel,  au  fost  organizate  expoziţii  cu  vân  comercial.  O  atenţie  mai  mare  trebuie   zuri  de  favoritism.  Interiorul  magazi  O.L.F.  Petroşani  va  trebui  să  treacă  de   prin  recondiţionate  662  butoaie  dc  di
            zare  în  piaţa  Petroşani,  la  magazinul  nr.   acordată  şi  aprovizionării  centrelor  pe  nului  este  murdar,  iar  produsele  degra  urgenţă  la   prelungirea   orarului   de   ferite  mărimi  şi  12  butoaie  dc  500  li  cu  I.C.I.L.  Simeria,  beneficiaţi  de  următoa
                                                                                                                  funcţionare  a  mai  multor  unităţi.  N u
            29  din  Petroşani  şi  la  magazinul  nr.  34   riferice,  unde  dîn  cauza  lipsei  mijloace  date  sînt  aruncate  pe  jos  dând  un  aspect
            din  I.upcni.  Mărfurile  expuse  în  rafturi,                                                        mai  în  felul  acesta  gospodinele  vor  pu  tri  pentru  preparări.  La  executarea  re
                                              lor  de  transport  s-a  făcut  o  aprovizio  ncigicnic.  Personalul  de  deservire  a  ce  tea  avea  la  dispoziţie  în  tot  timpul  zi  rele  avantaje  :
            etichetate  pe  sortimente,  de  bună  cali                                                                                            paraţiilor  necesare  butoaielor,  s-au  evi
            tate  şi  în  cantităţi  suficiente,  au  atras   nare  ncsatisfăcătoarc.  Aşa  stau  lucrurile   lor  două  unităţi  din   hala   Petroşani   lei  legumele  şi  fructele  necesare.  denţiat  dogarii  losif  Culda  şi  Ioan  Las-   P e n t r u   150  litri  lapte  c o n tra c ta t  de
            un  mare  număr  de  consumatori.   Bine   mai  ales  la  Cimpa,  Jicţ,  Colonia   Pe  (vînzătorii  Marin  Călinoiu  şt  Ioan  Ilin-   ie
            sc  prezintă  prin  modul  cum  sc   face   troşani,  ctc.          ca)  nu  se  străduieşte  să  asigure  o  de                        lă li.                              la  o  vacă  pe   tim p   de  un  an,  ve ţi  p r i m i :
            deservirea  cît  şi  prezentarea  mărfurilor,                                                           In  cursul  lunii  iulie  prin   unităţile   Declanşată  numai  dc  cîtcva  zile,  cam
            magazinele  nr.  34  Lupcni   (responsabil                          servire  corespunzătoare,  mai  ales  că  se   O.L.F.  din Valea Jiului  s-au  desfăcut  201   pania  dc  recoltare  sc  desfăşoară   din   —  4CO  gr.  tărîje  pentru  un  litru  lapte
            Elena  Radu)  magazinul  nr.  10  din  Vul                         află  într-unul  din  punctele  principale  ale   tone  roşii,  183  tone  varză.  7  tone  ră-          pe  p e rio a d a   1  noiembrie  ~ 30  aprilie
            can  (responsabil  Nicolae  Mitrachc)   şi   Faţă  de  calitatea    oraşului.  Deşi  s-au  făcut  propuneri  pen  dăcinoasc,  ‘48  tone  ceapă,  82  tone   di  plin.  Pînă  acum  s-au  achiziţionat  peste   — 200  gir. t&rife pentru  un  litru lapte,
            magazinul  nr.  29  din  Petroşani.  Ca  ur                        tru  ca  în  piaţa  din  Petroşani  să  sc  in  verse  legume,  370  tone  cartofi,  46  tone   6.200  kg.  ciuperci  comestibile,  12.000
            mare  a  măsurilor  luate,  în  trimestrul  II                      troducă  în  mijlocul  producătorilor  cî  Iructe  etc.  Se  constată  însă  că  faţă  de   kg.  smeură,  6.000  kg.  cireşe  amare  etc.  pe  p e rio ad a 1  mai-31  octombrie
            al  acestui  an  au  fost  desfăcute   prin   produselor,                                             cerinţele  consumatorilor  lipsesc  o  seric                               —  a v a n s u ri  de  b a n i  In   c o n tu l  c o n 
            unităţile  O.L.F.  54  tone  roşii,  175  tone                      tcva  chioşcuri  volante  ale  O.L.F.,  nici   de  mărfuri  cum  sînt  usturoiul,  castra  In  colectarea  acestor   produse   8-au
            varză,  197  tone  cartofi,  70  tone  ciicşc                       în  prezent  nu  s-au  luat  asemenea  mă  veţii,  ardeii  graşi,  vinetele,  guliile.  Nici   evidenţiat  Ghcorghe  Irimic,  Irina  Buş-   tra c tu lu i.
            ctc.                              mai  multă  grijă                 suri.  La  magazinul  nr.  12  din  Lupcni,   Iructclc  nu  sînt  aduse  în  cantităţi  su
                                                                                                                   ficiente,  lipsind  merele  şi  perele.  Con  tea  şi  losif  Culda,  responsabilii  centre  Producătorii  din  zonele  de  deal  şi  munte
                                                                                (gestionar  Ghcorghe  Drăghici)  lipsesc  o   ducerea  O.L.F.  Petroşani  va  trebui   să   lor  dc  achiziţii.  Hohlca,   Gurasada  şi
            Atenţie  cuvenită                   Zilnic,  prin  unităţile  O.L.F.  din  Va  scrie  de  mărfuri  ca  usturoi,  castraveţi,   studieze  posibilităţile  dc  aprovizionare   Valea  CasavuSui.  vor  îi  scutiţi  de  taxa  de  pâşunat  şi  vor  putea
                                              lea  Jiului  sc  desfac  însemnate cantităţi de   ardei  graşi,  iar  roşiile  şi  ceapa  sc  ser  astfel  ca  furnizorii  să  respecte  graficele
            aprovizionării  ritmice           legume şi  fructe. Unele sortimente nu sa  vesc  nesortate,  necorcspunzătoare  cali  dc  livrare  a  mărfurilor  la  termenul  sta  .   JOSAN  AUREL  primi  credite  pentru  cumpărări  de  vaci  astfel:
                                                                                                                   bilit,  iar  aprovizionarea  unităţilor  să  fie
            a  centrelor  periferice          tisfac  însă  cerinţele  consumatorilor,  ele   tativ.               în  cantităţi  suficiente.    şi                       funcţionar          —   3 .0 0 0   lei  pentru  vaci  şi  juninci  ,
                                                                                                                   făcută  cu  mărfuri  dc  bună  calitate
                                                                                  Aşa  stînd  lucrurile  conducerea  O.L.F.
                                              fiind  dc  o  calitate  nccorcspunzăioarc.  Sc
                                              icmnalcază  cazuri  cînd  mărfurile  nu  sînt   Petroşani  va  trebui  sa  ia  măsurile  cele               (din  postul  de  corespondenţi  vo  —   1.200  tei  pentru  vi)e(e.
              Datorită  faptului  că  preluările  din                                                                                                     luntari  I.  F.  Dobra).
            contractări  nu  au  fost  urmărite  îndea  sortate  dc  către   lucratorii   unităţilor  mai  eficiente  pentru  ca  oamenilor  mun  C.  GEORGE





