Page 91 - 1964-06

Nr. 2953 Drumul socialismului Pag. 3

Patra a e tS v S tia d e fa

organizaţiilor de partid

PETREŞTI. - La fabrica de hîrtic Tudor Codrin, Ghcorghc Ignar, Luca
Pccreşci — secţia fabricaţie, ne infor­ Miron, Ujora Ştefan şi alţii, care prin
mează iov. Valeriu Catană, secretarul exemplul lor personal au antrenat şi pc
organizaţiei de bază P.M.R. s-au obţinut ceilalţi mineri la aplicarea unor metode
în cursul acestui an succese de scamă în înaintate dc muncă şi extinderea teh­
Iu ultimul timp vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcini­ nicii noi.
sectoarele forestiere lor de producţie. Acest lucru se ilato- Valoros este mai ales faptul — arată
au fost dotate cu reşte în mare măsură îmbunătăţirii mun­ tov. Nagy Ştefan în scrisoarea sa — că
mijloace mecanizate cii politice şi organizatorice. Organiza­ organizaţia dc bază de cîtc ori constată
modeme. De-a lun­ ţia de bază a dezbătut cu regularitate că o brigadă rămînc în urmă, analizea­
gul cablurilor de cele mai importante probleme legate de ză cauzele şi îi acordă ajutorul necesar. Vedere parţială din cartierul Aeroport-Petro$ani.
Analizînd situaţia ncîndcpliniriî sarcini­
îndeplinirea planului dc producţie şi a
oţel ale funiculare- lor de plan de către brigada tov. Ioan
stabilit măsuri menite să ducă la o mai
lor vin zilnic din bună folosire a capacităţii utilajelor din Niculiţâ sau schimbul condus de mais­
parchete pe calea atelierul finisaj, aprovizionare;, cu pîslă trul Dumîtru Oltcanu, organizaţia dc
aerului, sute de me­ şi manşoanc necesare la maşina nr. 1 bază a făcut recomandări conducerii I n s t a n t a n e e
fabricaţie, lansarea în mod ritmic a co­ sectorului pentru luarea unor măsuri,
tri cttbi de lemn.
menzilor, montarea unui debiemetru la a căror aplicare a dus la înlăturarea
In fotografie: As­
maşina nr. 3 dc fabricaţie în scopul efec­ lipsurilor existente.
pect de la unul din tuării unui control mai eficace asupra In momentul dc faţă în sectorul nr. 1 VITRINELE
parchetele forestiere consumului dc abur în cilindri uscn- de la E. M. Lonca nu mai există bri­
în timpul transpor­ tori ecc. găzi care să nu-şi realizeze în mod rit­
tării buştenilor cu Organizaţia de partid a recomandat mic sarcinile de plan.
ajutorul funiculare- în acelaşi timp conducerii fabricii ca la HAŢEG. — Tov. Petre Fârcnşiu, res­ Şi încă un lucru. Oare pe biletele cu trină s-au pus nu mai puţin dc vico
locurile mai importante ale procesului Prin felul cum sînt aranjate, vitrinele,
lor. ponsabilul subrcdacţici voluntare a zia­ constituie pc lingă un mijloc dc pre­ preţurile n-ar fi bine sâ fie scris şi la 10 asemenea perechi dc încălţăminte.
de producţie să fie repartizaţi să lucre­ ce anume folosesc uncie produse ? Ma­ „S-a folosit'4 la maximum spaţiul vitri­
ze membri şi candidaţi dc partid. rului nostru ne relatează că la Depoul zentare a mărfurilor şî o podoabă a
C.F.R. Subcetatc se desfăşoară, din ini­ oraşului. Este un lucru firesc deci ca joritatea lucrătorilor magazinului au nei vor motiva unii ( l ).
LONEA. — Intr-o scrisoare trimisă ţiativa organizaţiei dc partid, o larga ori unde ai merge şi cit de absorbit ai dat un răspuns afirmativ acestor obser­ Şi parcă pentru a fi în ton, tot aici
redacţiei tov. Nagy Ştefan ne informea­ acţiune de gospodărire şi înfrumuseţa­ fi dc alte treburi să-ţi faci timp mă­ vaţii. Atunci cc se mai aşteaptă ? tina din vitrine a fost umplută virf cu
ză că colectivul sectorului nr. 1 dc la re a fiecărui loc dc muncă. car citcva secunde pentru a urmări E oare acesta singurul caz ? Nicide­ geamantane, toate din material plastic
E M. Lonca a extras pînă în prezent In buna organizare şi desfăşurare a felul cum organizaţiile comerciale s-au cum. Doar cîţiva paşi maî în jos, şi vi­ şi de... aceeaşi mărime. Diferă cc-i drent
drumeţie,
culorile. Bună invitaţie la
oferă
trina magazinului dc confecţii
străduit să prezinte noutăţile din ma­
mai bine dc 5 400 tone cărbune peste acestei acţiuni o mare contribuţie şi-o gazin. Cînd totul fc făcut cu gust, vi­ privirii confecţii caic au rămas din se­ dar nu şi la încîntarca ochiului vizita­
prevederile sarcinilor de producţie.
aduc comuniştii Viorcl Timişan, Ion trina îşi îndeplineşte dublul său rol : zonul dc primăvară timpurie. Sc pare torului.
O marc contribuţie la obţinerea aces­ dc reclamă comercială şi podoabă a o- că lucrătorii acestui magazin sînt în Dc altfel o caracteristică generală a
tei realizări şi-au adus-o tov. Dionisic Niculescu, Vintilă Brctcanu, Ion Mînja, raşului. De ce podoabă a oraşului ? ! urmă cu sezonul. Iu alte părţi vitrinele vitrinelor magazinelor din Petroşani
Policiuc, Nicolae Rurdea, Ioan Farcaş, Nicolae Tăbargic şi alţii. Pentru că prin natura lucrurilor ca dă au devenit un loc dc afişai public. este aglomerarea excesivă dc produse $i
magazinelor un aspect mai mult sau Nc-am oprit şt la vitrina magazinu­ lipsa unei prezentări atrăgătoare. Fie
mai puţin ordonat, o notă dc frumu­ lui cu articole cosmetice. După citcva că este vorba de vitrina unui magazin
seţe sau dezordine. secunde nc-am întrebat oare ce au gîn- textil dc încălţăminte sau produse ali­
Dar, a încerca să explicăm rolul vi­ dit tovarăşii dc aici cînd au pus din mentare este greu sâ-ţî dai seama cc
s p o ita
trinelor )n înfrumuseţarea oraşului, ar
DE CE MEREU RÂM MERI IN URMA ? însemna să umplem coaie dc tipar. Iu acelaşi sort de mărfuri (săpun Palmier anume şî-au propus vitrincrii să pre­
zinte specific profilului unităţii.
dc exemplu) cîtc 4—5 bucăţi, fiecare
redacţiei rîndurile dc faţă nc-am propus sa vor­ în alt colţ al vitrinei ? Am ajuns doar După toate cele relatate firesc se
bim de modul cum melc organizaţii
la o singură concluzie. Aceea că au vrut
comerciale din oraşul Petroşani s-ou cu nrirc preţ să umple la maximpm naşte întrebarea : cum îşi justifică pre­
zenţa vitrincrii, acei oameni speciali­
străduit, dacă se poate snunc aşa, sa pînă şi cel maî mic colţ al vitrinei.
Minerit din exploatările regiunii noa­ exemplu, există tendinţa dc a se neglija maţia de lucru duce la scurtarea dura­ zaţi, dc meserie, angajaţi ai organiza­
stre depun eforturi sporite pentru a în- realizarea planului de minereu şi me­ tei de execuţie a operaţiilor dintr-un NEGRU SOLODE — satul Petreşti. facă din vitrine nu un mijloc de pre­ Iată şi vitrina magazinului tcxtil-trî- ţiilor comerciale tocmai pentru aran­
zentare a mărfurilor şi să contribuie
timpina cu noi succese în muncă cea tal din minereu, afirmîndu-se că au ciclu dc producţie. Au demonstrat acest comuna Burjuc, raionul llia. Scrisoarea la frumuseţea oraşului. Sa pornim pc cotajc-încaltaminte*. Aceeaşi aglomera­ jarea cit mai bine a vitrinelor? Cum
dc a XX-a aniversare a eliberării pa­ fost depăşite sarcinile la extracţia dc lucru numeroase echipe de mineri cum dumneavoastră ar fi putut sa vadă lu­ strada Rcpublîc'î unde sînt concentra­ re, aceeaşi lipsă dc simt estetic al unei acceptă asemenea prezentări lipsite de
mina tiparului dacă aţi fi menţionat şi
triei. Din abatajele Văii Jiului, colecti­ metal nativ. Această afirmaţie a dus la sine cele conduse dc Ioan Tod a lui următorul lucru : cine a prezentat „bo­ te cele mai midie magazine ale oraşu­ reclame comerciale atrăgătoare. guşt conducerile unităţilor comerciale,
vele dc muncă trimit uzinelor patriei autoliniştire, la lipsă de preocupare pen­ Tcofi), Constantin Bota, Aron Ghcr- gatul program artist ic41 şi în ce a con­ lui. Primul popas, la magazinul cu ar­ Intr-una dîn vitrine sînt prezentate înşişi gestionarii magazinelor respecti­
cărbune peste sarcinile de plan, de la tru realizarea tuturor sarcinilor de man, Dumitru Ncdelescu, Nicolae Dă- stat bogăţia lui. Pentru viitor, scrieţi cămăşi bărbăteşti în carouri, trei cu­ ve ? ! S-au străduit vitrinei îi să sc ri­
Teliuc şi Ghclar ia drumul Hunedoarei plan. Este edificator în acest sens faptul răbanţ, Aurel Rad şi multe altele, frun­ mai concret despre problemele pc care ticole dc menaj*. Ce anume a încercat lori, din fiecare însă cîtc 5 bucăţi puse dice la nivelul sarcinilor, s-au preo­
mai mult minereu. In ultimele doua că atit în trimestrul I, cit şi în taşe pe anul trecut şi evidenţiate în Ic ridicaţi. Simpla enunţare că „pe sce­ vîtrineru! sa prezinte c greu dc ghicit. una peste alta. Tot aici sînt prezentate cupat să găsească mijloace de a face o
luni, şi minerii de la Barza au raportat lunile aprilie şi mai sectorul a rămas fiecare lună din acest an. Deşi au lu­ na căminului cultural a fost prezentat Vitrina seamănă maî mult a depozit. nişte ghete pentru femei cu fete din reclamă atrăgătoare, cu gust şi esteti­
îndeplinirea planului atit la extracţia sub plan la minereu extras cu mai mult crat în diferite locuri de muncă, or- un bogat program artistic*4, nu aduce Sînt expuse aici dc toate, într-o îngră­ textile. Nu vrem sâ vorbim aici de as­ că ? E cazul să o facă dc acum înainte,
de minereu cit şi la metal, numeroase de 30 la sulă. Iu alte sectoare, cum sînt ganizîndu-sc temeinic, ele şi-au depăşit cititorului nimic nou. mădeală greu de explicat. Dc cc aşa ? ! pectul ghetelor ci de faptul că în vi­ dar în cel mai scurt timp,
colective cum sînt cele ale sectoarelor XIII şi XVII slaba organizare a mun­ cu regularitate sarcinile. Tot din cauza T. ZAMFIRESCU - Simerîa. Vă re­
1. 11, III, VIU, IX şi Xl.dcpâşindu-şi cu cii, îndrumarea tehnică necorespunză- slabei munci desfăşurate dc către mai­ comandăm sâ relataţi în mod deosebit
mult sarcinile. Rezultatele obţinute sînt toarc, lipsa dc preocupare pentru redu­ ştri, minerii duc lipsă dc materiale. probleme dc la locul dumneavoastră dc
urmarea muncii depuse dc echipele şi cerea diluţici minereului sub admis au Conducerea tehnică a trasat ca sarcină munca ; despre fapte şr oameni dîn în­ Noi volume
brigăzile de mineri, îndrumate dc or­ creat o stare dc lîncezcaiă, de slăbire a crearea unor stocuri tampon de mate­ treprindere. Popularizaţi pc cei mai har­
ganizaţiile dc partid, pentru realizarea riale în apropierea fronturilor de lu­ nici ji metodele lor, scrieţi despre viaţa ale operelor â © © k
planului extracţiei de minereu, a con­ cru. Această dispoziţie nu este însă res­ culturală a întreprinderii etc. Nc-am
ţinutului planificat, precum şi la meta­ pectată de unii maiştri. Din această bucurat că aţi început să scrieţi din
lul nativ. La unele sectoare cauză minerii sînt nevoiţi sâ piardă nou. Iui Tudor Arghezi muzica uşoară ; 17,15 Muzică popu­
Dacă la Barza sînt sectoare carc-şi rea­ mult timp transportând de la distanţe SUCIU MARIA — Şprîng-Scbeş. Scri­ CINEMA lară ; 18,00 „Am îndrăgit o melodic"
lizează cu regularitate sarcinile, altele ale E. M. Barza mari lemnul pentru armare şi alte ma­ soarea pe care ne-aţi trimîs-o cu privi­ Editura pentru literatură a scos dc 28 IUNIE 1964 — emisiune dc muzică uşoară romî-
teriale.
rămîn insrj lună de lină cu planul n:- re la cele două acţiuni culturale este sub tipar volumul V din „Scrieri44 dc DEVA : Cauze drepte — cinemato­
îndeplinit. Este cazul sectorului XIII. Iată citcva din cauzele pentru care incompletă. Ne ar fi interesat nu numai Tudor Arghezi. Volumul cuprinde tăl­ grafii) „Patria"; Adorabile şi mincinoa­ nească ; 18,55 Transmisiune sportivă;
care nu şi-a realizat nici un in­ unele sectoare rămîn mereu sub plan. câ „a avut loc o întilnirc cu brigada măciri din Villon, La Fontaine, Krîlov, se— cinematograful „Arta"; PETRO­ 19,50 Muzică dc estradă ; 20,05 Tca-
dicator de plan, cel al sectoarelor XII, disciplinei în munca. Curios este faptul Deseori se încearcă drept justificare Ştiinţifică44 şî că „a fost prezentat un Baudclairc, Vcrlaine, şi altele realizate ŞANI : Totul despre Eva — cinema­ tin la microfon — premiera „Henric
XV, XVII şi altele care şi-au îndeplinit că în sectoarele care rămîn cu regula­ pentru ncrcalizarca sarcinilor „condi­ program artistic44 dar şi ce probleme dc autor de-a lungul anilor. tograful „Republica" ; Păpuşile rîd al iV-lca44 ; 21,50 Muzică instrumen­
sarcinile la extracţia dc minereu, dar, ritate în urmă, s-au înregistrat şi cele ţiile obiective14 sau „condiţiile specifice44 au fost discutate, repertoriul progra­ — cinematograful „7 Noiembrie44 ; tală ; 22,40 Muzică dc dans.
ncrca]izînd conţinutul de metal plani­ mai multe absenţe nemotivate, pe de o ale exploatării. Aceste justificări nu sînt mului. Editura pregăteşte în continuare alte ALBA IULIA: Domnişoara Barbă-Al­
ficat în minereul comun au rămas cu parte, iar pe de altă parte, timpul de nici noi, şi cu atit mai mult, plauzi­ Pentru viitor vă rugăm să ne scrieţi volume din această seric care prezintă bastră — cinematograful „Victoria44; Buletine dc ştiri şi radiojurnale :
planul la metal neîndeplinit. Aceasta a lucru mi este judicios folosit. In grupu­ bile, întrucît au fost infirmate de fapte. mai detailat, bineînţeles cuprinzînd în frumoase condiţii grafice, opera com­ O viaţi, —r. cinematograful „23 Au­ 7.00 ; 8,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 20,00; 22,00
făcut ca la sfirşitul primelor trei luni rile dc sectoare 2 şi 3 Musariu, dc Organizaţiilor de partid le *evine deci problemele principale ale subiectului gust"; SEBEŞ: Dezrădăcinaţii — ci­ (programull).
dc activitate exploatarea să nu poată exemplu, timpul efectiv prestat în fron­ sarcina si tragă, la răspundere condu­ tratat. Aşteptăm să ne mai scrieţi. pletă a marelui nostru poet contempo­ nematograful „Progresul"; Renul alb
raporta îndeplinirea planului trimestrial tul de lucru este dc sub fa ore, mult cerile tehnice, cu toată exigenţa pentru FIL1MON L. IOAN - Alba Iulia. ran. Iu curînd va apare volumul VI in­ — cinematograful „Sebeşul"; Or A-
de metal. Dacă în lunile aprilie şi mai, mai mic ca în sectoarele I, II şi altele ncrcalizarea prevederilor planului. Ele Poezia „Patria44, ca şî alte poezii tri­ titulat „Cc ai cu mine vîntulc", care ŞTIEr Dragoste lungă dc-o scară — TELEVIZIUNE
pc întreaga exploatare, planul la metal unde, în cea mai nurc parte, a fost trebuie sâ desfăşoare o muncă politică mise, denotă înclinaţie spre versificare. înmănunchează o seric de poeme. Sub cinematograful „Patria"; Noi doi, băr­
a fost îndeplinit <i chiar depăşit, acea­ lichidat timpul neproductiv. Răspunză­ susţinută pentru mobilizarea întregului Ne-au plăcut versurile : „Patria-i ora­ tipar sc află de asemenea, volumul VII. baţii — cinematograful „Flacăra44; 28 IUNIE 1964
sta s-a realizat mai ales pe seanţa acelor tori pentru această stare dc lucruri sînt colectiv la îndeplinirea exemplară a sar­ şul ce nzî întinereşte / E satul ca o floa­ HAŢEG : Dragoste şt pălăvrăgeli — 8,50 Gimnastica dc înviorare la do­
sectoare care şî-au îndeplinit cu regula­ atit maiştrii, cit şi tovarăşii din condu­ cinilor de plan, să lupte fără cruţare îm­ re, ce veşnic înfloreşte/ E gîndul tine­ care însumează „Cartea cu jucării44, Iar cinematograful „Popular" ; BRAD:
ritate sarcinile, In aceste sectoare organi­ cerile sectoarelor. In unele sectoare mi­ reţii cc zboară înspi c stele /E-un co- în pregătire volumul VIII, cuprinzînd Primul reportaj — cinematograful miciliu ; 9,00 Emisiunea pentru copii
zaţiile dc partid şi-au orientat întreaga nerii trebuie să parcurgă distanţe mari potriva rutinei, a atitudinii de indife­ dru-ntreg dc sonde, un codru-ntrcg dc poeme în proza sub titlul „Pc o palmă „Steaua roşie" ; ILIA : Marele drum şi tineret ; 10,30 Reţeta gospodinei ;
activitate înspre îndrumarea competentă de la ziuă pînă în fronturile dc lucru, renţă faţă de bunul mers al producţiei. stele/. Va trebui să vă străduiţi să daţi dc ţărînă". — cinematograful „Lumina". 11.00 Emisiunea pentru sate; 19,00
a procesului dc producţie. Ele şi-au re­ să coboare pc circ douărtrei puţuri, S. POP fiecărui vers un conţinut bogat şi o for­ Jurnalul televiziunii; 19,10 Ziua de
partizat judicios forţele astfel ca în picrzînd astfel timp preţios. Aceasta mă artistică cit mai aleasă. (Agerpres) RADIO naştere; 21,15 lntîlnire cu opereta.
punctele cheie ale producţiei să se afle pentru că şefii grupurilor dc sectoare
comunişti, iar în componenţa echipelor Musariu şi Brâdişor, precum şi şefii de 28 IUNIE 1964
şi brigăzilor să fie repartizaţi membri sectoare care aparţin acestor grupuri, Buletin meteorologic
Programul I : 6,00 Concert dc di­
şi candidaţi de partid. Birourile orga­ n-au acordat atenţia cuvenită urgentă­ mineaţă ; 8,00 Sumarul presei centra­
nizaţiilor dc bază au indicat conduce­ rii lucrărilor de amenajare a galeriilor PENTRU 24 ORE
le ; 8,06 Din cele mai cunoscute melo­
rilor tehnice măsuri care au dus la echi­ de legătură Musariu — Brâdişor la ori­ dii populare ; 8,30 Teatru la microfon Vreme nestabilă cu cerul variabil.
librarea formaţiilor tip dc lucru, la fo­ zontul 180 m, a acelora de adîncirc a pentru copii : „Taina coloanelor albe"; Local vor cădea averse de ploaie în­
losirea judicioasă a maşinilor şi utilaje­ puţului nr. 3 şi altele, cu toate că au 10,00 „Natura şi muzica44 : montaj soţite de descărcări electrice, yîntul
lor. iar plin organizarea temeinică a primit dispoziţiuni precise în acest sens. muzical literar; 11,30 Noi înregistrări va sufla potrivit din sectorul vest.
muncii, timpul de lucru a fost mai bine Rău este că tovarăşii din conducerea de muzică populară ; 12,00 Interpreţi Temperatura staţionară, ziua va fî cu­
folosit O atenţie deosebită s-a acordat exploatării şi conducerea Trustului au­ dc muzică uşoară ; 13,10 De toate prinsă între 26 şi 31 grade, iar noap­
calităţii minereului S-a manifestat o rului Brad n-au manifestat exigenţa ne­ pentru to ţi; 14,00 Muzică populară tea intre 12 şî 18 grade.
preocupare susţinură pentru amenajarea cesară faţă de încălcarea dispoziţiunîlor îndrăgită de ascultători ; 15,00 Din PENTRU, URMĂTOARELE
corectă a vctrelor din abataje, pentru de serviciu pe care le-au dat şi au per­ viaţa satelor patriei ; 15,30 Program 3 ZILE
phsarra judicioasă a găurilor în frontu­ mis tărăgănarea lucrărilor dc la o lună muzical dedicat fruntaşilor de pe o- Vreme călduroasă cu ceruţ .variabil
rile dc lucru şi trierea minereului. la aha. Acesta este un aspect al pro­ goare ; 16,05 „Un buchet de flori" — şi cu temperatura staţionară.
Dacă aşa stau lucrurile în sectoarele blemei. Celălalt aspect se referă la fo­
amintire, în altele, cum sînt sectoarele losirea efectivă a timpului dc lucru.
X sau XIII în nici o lună nu s-a reali­ Aici, răspunderea revine maiştrilor şi
zat planul extracţiei de minereu şi a şefilor dc sectoare. Aceştia nu îndrumă I. C .T — S E C Ţ IA U T IL A J T R A N S P O R T -
conţinutului în minereul comun, sau în îndeaproape echipele de mineri în or­
sectoarele XII, XV. XVII şi altele unde ganizarea luciului ceea ce duce la pier­ E X P L O A T A R E A D E V A
planul extracţiei de minereu a fost înde­ deri inutile dc timp. Or, este unanim
plinit dar, iui s-a realizat conţinutul recunoscut faptul că repartizarea dc
planificat dc metal, In sectorul X dc sarcini precise fiecărui miner din for­ strada Cuza Vodă nr. 17 >— 19, telefon 1222
angajează de urgenţă m ecanici
pentru următoarele utilaje grele:
Orchestra de muzici uşoară a
TEATRUL DE COMEDIE LA DEVA fabricii „Sebeşul’4, la întrecerile
care au avut loc în cadrul celui excavatoare, buldozere, screpere, macarale pioner
dc-al VII-lea concurs al artiş­
Beetorului suflete U precierea unanimă a publicului
tilor amatori, s-a bucurat dc a-
spectator.
ÎNTREPRINDEREA
Concursul cooperatorilor
Publicul devean a aplaudat entuzias­ în primul rînd Şeful sectorului su­ prîntr-o gamă atîr de variată de ati­ vedit desăvîrşit în amindouă. Trecerea
mat, atît pc parcurs, cit mai ales la flete — pledează pentru o conştiinţă tudini, în raport cu caracterul fiecă­ dhur-o dată de la un rol Ia altul, cu PODURI Şl LUCRĂRI SPECIALE TRANSPORTURI
sfîrşîtul spectacolului, întregul colec­ înaintată, pentru o atitudine socialistă rui personaj, cu împrejurările pe care Obiective:
tiv dc interpreţi ai „Şefului sectorului în relaţiile Cu oamenii, în viaţa de le ridică fiecare situaţie nou creată, cerinţe diferite, a făcut-o atît de fi­
suflete" dc la Teatrul de Comedie din toate zilele. Magdalcna reprezintă per­ înccpînd de la tonul cald, afectiv, ma­ resc îneît a impresionat dc-adrcptul. BUCUREŞTI
Dc asemenea, Vasilica Tas ta nun, in
Bucureşti. Fără îndoială, aplauzele lor sonajul care, iu duda stărilor sale su­ nifestate faţă de Magdalena şî pînă la rolul Magdalcnei, a creat un personaj buna deservire
au răsplătit pe merit o realizare stră­ fleteşti, a decepţiilor şi frămîntârîlor intransigenţa necruţătoare faţă dc ho­ fiicsc, plîn dc căldură $i feminitate,
lucită a acestui colectiv dramatic şi, în care sînt evidente cele două con­ Şantierul lucrări speciale Deva
totodată, a unui tînăr dar cunoscut sale, îşi găseşte drumul cel bun în via­ ţii dc idei sau sentimente — falsul cepţii despre viaţă, lupta dintre ele şi frumosul
dramaturg — Al. Mirodan — a cărui ţă şi îşi înfăptuieşte, datorită spriji­ inovator şi Horaţiu I. Horaţiu — şi convingerea ci în alegerea drumu­
nume a trecut cu succes hotarele ţă­ nului moral primit din partea opiniei omul care, lipsit dc putinţa dc a ex­ lui pc care avea sâ-l urmeze. Ridicarea continuă a măiestriei pro­
rii noastre. publice şi a meteorologului Gorc, as- ploata materialiceşte, încearcă, fără fesionale, executarea lucrărilor la nive­ VA JINE UN CONCURS, IN CONFORMITATE CU H.C.M. 875/
lul exigenţelor, constituie o problema
Amza Pcllea, în rolul lui Horaţiu,
De la prima deschidere a cortinei a reuşit sâ evidenţieze cu succes ca­ permanentă, atît pentru lucrătorii coo­
şi pînă în final, spectatorii au urmărit racterul omului cu mentalităţi înve­ peratori, cît şi pentru conducerile coo­ 1960, PENTRU OCUPAREA A 28 POSTURI DE MAIŞTRI PRINCIPALI
cu atenţie desfăşurarea întregii acţiuni chite, cu sufletul mic, plin de carenţe. perativelor meşteşugăreşti din regiunea Şl MAIŞTRI CONSTRUCţll-MONTA JE (CIVILE, INDUSTRIALE, HIDRO*
a piesei şi, în primul rînd, evoluţia Şefu­ N S E M N A R I Un personaj tot atît de reuşit a noastră.
lui sectorului suflete, interpretat de realizat Dcm Savu, Laureat al Pre­ Pc această linie, în ziua dc 22 iunie TEHNICE, CĂI FERATE, DRUMURI Ş I PODURI).
talentatul actor Radu Belîgan, Artist miului de Stat. în rolul lui Costică, a.c., a fost organizată faza regională a
al Poporului. Aceasta pentru a înţe­ pi raţii le, gîndurilc şi visurile sale. reuşită, să pună stăpînire şi să exploa­ adjunct al Şefului sectorului suflete. celui dc-al IV-lea concurs al lucrători­ CONCURSUL SE VA JINE IN ZIUA DE JOI 24 SEPTEMBRIE 1964
lege şî pătrunde cit mai bine adevă­ In persoana lui Gorc, Magdalena teze sufletele oamenilor. Deşi, în aparenţă, mucalit, el este un lor frizeri şî coafori. ORA 8, LA SEDIUL ŞANTIERULUI DIN COMUNA BURUIENE, RAIO.
ratele sensuri majore ale acestui per­ găseşte întruchipate înaltele trăsături Este un merit al autorului piesei, caracter cinstit, cu o concepţie îna­ La sfîrşîtul concursului, în urma a-
sonaj, cu depline semnificaţii pentru morale aîc unui om nou, care repre­ al regizorului, de a aduce în scenă o intată. prccierîlor făcute dc juriu, au fost de­ NUL ILIA, REGIUNEA HUNEDOARA.
societatea noastră de astăzi. zintă dealtfel omul societăţii noastre idee mare, ca aceea că socialismul nu Sanda Toma, într-o scurtă apariţie, claraţi cîştigători ai concursului, în or­
Construită ingenios, cu mijloace li­ socialiste. Prin calităţile sale : devo­ înseamnă doar înlăturarea exploatării ca şi Costcl Constantincscu, şi-au adus dinea locurilor ocupate : CONDIŢIILE DE ADMITERE LA CONCURS SINT CELE PREVĂZUTE
terare şi şcenice reuşite, moderne, tament şî pasiune faţă dc muncă, mo­ omului de către om — pe plan ma­ o contribuţie valoroasa la realizarea TUNS BARBAŢI — lucrători ma­
piesa lui Al. Mirodan ridică o proble­ destie şi optimism, hotărîre şi putere teria) — ci înlăturarea cu dcsăvîrşîre spectacolului. luri : Nicolae Sibişanu, Petroşani, Haec DE H.C.M. 1434/1956 Şl H.C.M. 10 61/1960:
mă dc mare actualitate : superiorita­ de a înţelege lucrurile, Gore exercită şi a asupririi omului dc către om — Regia şi decorul au reuşit sa subli­ Bcla, Brad, Alexandru Matcaş, Deva.
tea morală a omului nou, atitudinea o influenţă hotăritoarc asupra schim­ pe plan spiritual. nieze, să contureze cu multă claritate TUNS BĂRBAŢI — lucrători tineri: — sâ fie absolvenţi ai şcolii tehnice de
lui înaintată, puritatea lui sufleteas­ bării vieţii Magdalcnei, devenind chiar Spuneam la început că publicul de­ «dcile valoroase ale nicscî. să scoată Masttlofer Francisc, Brad, Ioan Micloşi,
că, în contrast cu rămăşiţele trecutu­ un model de viaţă pentru ca. Dealtfel, vean a aplaudat entuziasmat întregul in evidenţă mesajul ei social de marc Haţeg şi Ioan Crişan, Deva. maiştri sau ai unei şcoli echivalente sau
lui, întruchipate în omul egoist, in­ Gore nu este altul dccît întruchipa­ spectacol. Aceasta a făcut-o nu din- actualitate. Coaforii au avut dc executat ondu­
vidios, meschin, lipsit dc caracter. rea reală, obiectivă a Şefului sectoru­ tr-o simplă politeţe, ci dintr-o reală laţii cu fierul, coafură de zi cu apă, — să aibă 12 ani împliniţi in funcţia de
„Şeful sectorului suflete" este o rea­
Pu,'*V în contrast aceste două aspecte lui suflete — personaj, aşa cum spu­ apreciere a valorii spectacolului, a lizare remarcabilă atît a dramaturgiei coafură da scară şi artistică.
şi ahcle, piesa îndeplineşte un puter­ neam, cu o semnificaţie tipică : mo­ înaltei interpretări pc care au ştiut s-o noastre contemporane, cît şi a colec­ Cele mai bune rezultate nu fost ob­ maistru sau maistru principal, ta data
rala socialismului, care nc învaţă sâ
nic rol educativ, biciuind în acelaşi nc apropiem cu cca mai mare aten­ dea artiştii bucureştcm piese! lui AI. tivului Teatrului de Comedie din ţinute de Haec Marin şi Bîra Gizcla,
Petroşani, care au ocupat locul îniîi
timp cu tărie şi snpunînd opiniei pu­ ţie şi grijă faţă dc oameni, să-i as­ Mirodan. Bucureşti pentru care iubitorii tea­ Pc locul doi s-a clasat luhasz Emilia, de I iulie 1956.
blice mentalităţi şi apucături străine cultăm cu luare aminte şi să-i apre­ Artistul Poporului Radu Bcligan, trului devean şi-au oferit cu dărnicie Brad, iar pc locul trei Szatmari Maria,
noii orînduiri. ciem obiectiv, după faptele lor. Iată interpretînd dublul rol al Şefului sec­ aplauzele. Brad. ÎNSCRIERILE LA CONCURS SE FAC PRIN CERERI INDIVIDUAL®
Menţiuni au fost acordate coopera­
Personajele înaintate ale piesei — de ce Şeful sectorului suflete trece torului suflete şi al lui Gore, s-a do­ I. CIOBOTA torilor Olimpia Cazan, Sebeş şi Elena SCRISE, ADRESATE ŞANTIERULUI PINĂ IN ZIUA CONCURSULUI
Groza, Alba Iulia.