Page 74 - 1964-04

Ds amul socialismului Pag 3
Nr. 2898

File vorbesc secretară! organizaţiilor de partid

Cum s-a organizat munca

pentru înfăptuirea hotărîrilor

Glasul lui Lenin mele două luni ale acestui an să re­ lui în organizarea activităţii economice.
La redacţie continuă să ne sosească
scrisori cu privire la felul în care a fost ducem consumul de lemn cu 3 la sută Pentru îmbunătăţirea muncii a propus
organizată munca pentru înfăptuirea pe 1 000 de tone. conducerii tchnico-admînistrative repar­
In ceasuri de grea frămîntai e, hotărîrilor elaborate cu prilejul confe­ . Urmărind continuu modul cum se tizarea unor membri şi candidaţi de
Cînd nouri ca plumbul atîr nă dîn zare, rinţelor şi adunărilor de dare de scama înfăptuiesc hotărî nlc conferinţei de partid pe fiecare brigadă şi schimb
Şi mii dc-ntrebări şi răspunsuri sc-altmjâ, şi alegeri ale unor organizaţii de partid. partid, intervenind ori de cîte ori se Acest lucru a făcut ca în prezent, în
Şi inima-n cumpăt nu poate s-ajungă, Redăm cîtcva aspecte cuprinse în constată lipsuri în unele sectoare, ne cadrul sectorului nostru, să nu avem
]1 caut pe Lenin. scrisorile trimise de către secretarii Co­ exprimăm convingerea că şi pe viitor nici o grupă rămasă stih plan. La aceas­
mitetului de partid de la E M. Petri la comitetul de partid va icaşi să şi aducă ta a contribuit şi faptul ca de la adu­
Caut inima clasei liberatoar e, şi organizaţiei de bază P.M.R. nr. 1 de toată contribuţia la îmbunătăţirea mun­ narea generala de dare de seamă şl ale­
Cugetul; fulger spre depărtare, la E.M. Lonca. cii politice şi organizatorice, caic să-şi geri, organizaţia noastră s-a întărit prin
Nccruţătoarca lui limpezime, După confe­ găsească eficacitatea în îndeplinirea sar­ primirea în rîndurilc sale a încă 28
Lenin unicul, Lenin mulţime. EUGEN KUTI, rinţa de daic de cinilor de plan şi a angajamentelor lua­ membri şi candidaţi de partid caic lu­
II caut pe Lenin. secretar al Comite­ scamă şi alegeri te în cinstea celei de-a XX-a aniver­ crează în marea lor m ijoriutc la Incu­
tului de partid de sări a eliberării patriei noastre. rile cheie din procesul de producţie
Atic de departe şi-atît de aproape. la E.M. Petrila a organizaţiei de Adunarea ge­ Mult mai mult sprijin a (ost acordat
partid de la E.M.
Prin vreme, ca raza rasfrîntâ prin ape : Petrila, noul comitet şi-a îndreptat toa­ EMIL TĂNASE, nerala a oigam- comitetului sindical de secţie. Consfă­
...Istoria merge pe căi ocoli te, tă atenţia spre realizarea hotărîrii ela­ secretar al organi­ zaţici noastre de tuirile de producţie sînt organizate
Istoria merge mereu înainte... borate. In această privinţă un accent zaţiei de baza P.M.R. bază de dare de acum cu multă răspundere, iar propu­
nr. 1, E.M. Lonca
E glasul lui Lenin. deosebit s-a pus pe îmbinarea muncii --------------------------- scamă şi alegeri nerile bune făcute de căue mineri îşi
politice cu cea economică. Un prim o- care a avut loc în toamna anului tre­ găsesc rezolvare, de acest lucru ocupîn-
...Născulă-n războaie, născută în chin, bicctiv a fost acela privind îndeplini­ cut nu numai că a analizat cu spirit de du-se şi biroul organizaţiei noastre de
Revoluţia cum să se depene lin ? rea prevederilor planului de producţie. răspundere activitatea desfăşurată, ci a bază. Aprecieri bune se pot face şi cu
...Să ştim sa privun adevărul în faţă... La indicaţia comitetului de partid, or­ şi stabilit măsurile cc nevoită a fi luate privire la mai buna organizare şi des­
...Din înfrîngeri se-nvaţă, din victorii sc-nvaţă.. ganizaţiile de bază P.M.R. au anali/.ac pentru continua îmbunătăţire a mun­ făşurare a întrecerii socialiste La pro­
E glasul lui Lenin. în adunări generale stadiul realizării cii de viitor. punerea biroului organizaţiei de bază,
sarcinilor de plan. In cadrul acestor a- In lumina hotărîrii elaborate, noi am comitetul sindical de secţie s-a ocupat
Prin orişice cumpeni poporul răzbate, dunări au fose prezentate rapoarte şi desfăşurat apoi o muncă susţinură, sis­ de organizarea unei brigăzi artistice de
Revoluţia-i tare, mai tare ca toate... informări de către conducătorii unor tematică Biroul s-a străduit ca în în­ agitaţie. Aceasta prezintă programe a-
...Nu bcţic-n victorii, şi nu disperare... sectoare, maiştri, şefi de brigăzi etc. treaga sa activitate să existe uu stil de prcciatc de mineri.
Organizare, organizare, organizare!.,. Constatîndu-sc că în privinţa cali­ muncă bun, punîndu-sc accent pe dez­ Succese s-au obţinut şi in direcţia
E glasul lui Lenin. tăţii cărbunelui rezultatele nu erau sa­ baterea celor mai importante probleme îmbunătăţirii desfăşurării învăţămîntu-
MAU IA BANUŞ tisfăcătoare, comitetul de partid a ce­ şi stabilirea măsurilor în colectiv. Pen­ lui de partid, creşterii şi educării can­
Volumul de poezii ,,Torentul” rut organizaţiilor de bază să întreprin­ tru a creşte răspunderea membrilor din didaţilor şi membrilor de partid, Orga­
dă acţiuni de mobilizare a minerilor birou pentru îndeplinirea sarcinilor a- nizării timpului liber al minerilor ctc.
în această direcţie. S-au organizat ex­ ccstora li s-au repartizat răspunderi Tn momentul de faţă este necesar sa
41 iniţiativă sprijinită puneri şi conferinţe pe tente cum sînt: concrete. Periodic s-a analizat apoi pe depunem mai multă strădanie pentru
„Calitatea şi căile de îmbunătăţire a b.rză de informări felul în care ele se a organiza şi mai. bine munca mineri­
înfăptuiesc.
lor în vederea obţinerii unor rezultate
de Lenin acesteia", „Căile de reducere a preţu­ Ne am ocupai de asemenea de mai frumoase în ceea cc priveşte calitatea
lui de cost" şi altele In cadrul exploa­
tării au fost confecţionate 50 de pa­ buna organizare şî desfăşurare a şedin­ cărbunelui. In acest domeniu va trebui
' Există Ia Moscova multe locuri lega­ Această locomotivă era foarte veche nouri şi lozinci care militau pentru ţelor elc birou, a adunărilor generale ale să desfăşurăm o muncă politică mai
organizaţiei de bază punînd în dezbate­
te de amintirea lui Lenin. Pe casele dm şî comsomoliştii djn îndepărtata exploa­ îndeplinirea sarcinilor de producţie In re cele mai importante probleme. .susţinută pentru a oca opinie de mari
diferite raioane se pot vedea plăci me­ tare forestieră au hotărît să organizeze urma instruirii colectivelor de redacţie împotriva acelora caic, dornici să-şi de­
păşească planul neglijează calitatea lă-
moriale cu inscripţia: ,, A ici a luat cu- subotnicc comuniste după orele de ale gazetelor de perete s-a îmbunătăţit In cadrul biroului şi a adunărilor ge­ sînd să iasă din adîncul pămîntului la
vîntul Lenin...” muncă pentru ca s-o repare şi să stră­ activitatea privind popularizarea reali­ nerale ale organizaţiei de bază s au
Pe pereţii depoului Moscova-Triaj nu lucească din nou, cum a strălucit la zărilor şi criticarea lipsurilor. La sta­ dezbătut pe ba/.a unor rapoarte pre­ suprafaţă vagoncte rcbutacc din cauza
V. I. LENIN LA RETROGRAD (anul 1913) există o asemenea placă. Lenin nu a sfîrşitul secolului trecut cînd a pornit ţia de radioamplificare a fost organizată zentate de către tov. foan Miclăşoiu, şistului In acest scop nc-am prevăzut
trecut niciodată pe aici. Totuşi orică­ în prima sa călătorie. transmiterea unui ciclu de articole care şeful sectorului, Samoilâ Prinţ, prim- să acordăm mai mult sprijin conduce­
rui om sovietic acest depou îi aminteşte La depoul în care se află acum loco­ sa reliefeze munca desfăşurată de mi­ maistru şi alţii, problemele privind felul rii sectorului, tuturor minerilor pentru
Lemn la uzinele de Lenin. motiva domneşte o forfotă continuă. Lo­ neri pentru îndeplinirea sarcinilor pla­ în care s-au desfăşurat pregătirile pen­ extinderea puşcării selective la locurile
...Era în 1919, un an greu pentru re­ comotive Dicscl-clcctricc vin şi pleacă. nului de producţie. tru iarnă, înfăptuirea planului de mă­ de muncă, alegerea şistului vizibil. în-
rroduccrea cîntăririlor zilnice pe schim­
de P.Â. Dani'ov publică. Economia ţării şi în special Ele staţionează alături, pe canale de Ca urmare a măsurilor politice şi or­ suri tehnico organizatorice, respectarea buri prin sondaje a şistului şi populari­
normelor de tehnica securităţii mun­
transporturile erau dezorganizate dato­ revizie analoagc. Locomotiva le salută ganizatorice munca minerilor s-a îmbu­ cii ctc.
La Smolnîi, Comitetul militar revolu­ — Care c starea de spirit în uzină? rită războiului. La 12 aprilie 1919, in­ la venire şi la plecare. Ea însăşi este nătăţit neîncetat. Şi rezultatul : In anul zarea grupelor care obţin rezultate
bune.
ţionar organiza în grabă detaşamente — Cum reacţionează muncitorii ia spirat de o cuvîiuarc a lui Lenin care gata sa pornească în orice clipă. 1963 planul a fost îndeplinit în propor­ In afară de aceste şedinţe, biroul este
ile luptă pentru a da o ripostă lui Kc- faptul cuceririi puterii? chema întreaga populaţie sa apere re­ De la primul subotnic comunist ţie de 103 Ia sută. S-au realizat în a- la curent cu situaţia privind realizarea Avem convingerea că şi în acest an
sarcinilor de plan, unul dintre membrii
rcnski. Insă putiloviştii, fără să mai aş­ — Pleacă muncitorii pe front? publica, un mic grup de muncitori din muncitorii din depou au luat în repe­ cccaşi perioadă economii la preţul de săi participînd la rapoartele ce se pre­ colectivul exploatării miniere Lonca,
tepte mobilizarea generală a Petrogra- — Cum se comportă mcnşcvicii şi acest depou au hotărît să repare după tate rînduri iniţiative care au contri­ cost în valoare de 957.000 lei. Un salt condus şi îndrumat de către organiza­
dului, cu organizat ci înşişi detaşamen­ soeialişrii-rcvoluţionari? orele de muncă trei locomotive. Lenin buit la îmbunătăţirea organizării mun­ calitativ şi cantitativ s-a făcut în ceea zintă de maiştri şi artificieri. La fle­ ţia de partid, va dovedi prin fapte ho-
care sfirşit de decadă conducerea sec­
te ale Gărzilor roşii şi au pornit di­ — Cum staţi cu proviziile? a dat o înaltă apreciere acestei fapte. In cii şi ridicarea productivităţii acesteia. ce priveşte creşterea vitezelor de avan­ torului prezintă în faţa biroului situa­ tăi îrca de a-şi aduce o contribuţie şi
rect de la uzină cu trenuri şi pe jos — Este combustibil în uzină? articolul său „Marea iniţiativă” el a In 1958 a luat fiinţa aici o mişcare sare. Sarcinile la pregătiri în steril au
spre frontul de vest, spic Krasnoc — Cîte detaşamente aţi trimis pe scris: „Subotnicelc comuniste” au o în care se încadrează acum zeci de mi­ fose depăşite cu 5 la sută. ţia realizării indicatorilor de plan. ni <ii nu re la sporirea producţiei de căr­
Sclo, spre Taiţî, spre Luga, împotriva front? marc însemnătate istorică tocmai prin lioane de oameni: întrecerea brigăzilor Pentru reducerea consumului speci­ Organizaţia de bază a acordat un bune, la obţinerea unor importante rea­
armatei contrarevoluţionare. — Sînt bine înarmate, luptă bine, nu faptul că ele ne arată iniţiativa con­ de muncă comunistă. Depoul Moscova- fic de energie pneumatică şi electrica sprijin mai eficace conducerii sectoru­ lizări în cinstea zilei de 23 August.
Acolo, în pădurile de la Luga, ne am cumva sînt cuprinse de panică? ştientă şi liberă a muncitorilor în dez­ Triaj a fost primul care a obţinut ti­ s-au luat măsuri de folosire mai ra­
întîlnit cu detaşamentele Im Kcrcnski. I-.ii" explicat că starea de spirit în voltarea productivităţii muncii, în tre­ tlul de unicate a muncii comuniste. ţionala a utilajelor, de eliminare a sc-
Le-am servit o porţie de gloanţe şi ele uzină c bună, că un nnrc număr de cerea spre noua disciplină a muncii, în De atunci, productivitatea muncii bri­ micircuitclor acrajului minei, precum !n vederea educării comuniste a tineretului
s au văzut nevoite s-o ia la sănătoa­ muncitori au şi fost trimişi pe front. crearea condiţiilor socialiste în econo­ găzilor care deservesc locomotivele a şi pentru o mai bună dozare şi eşalo­
sa ca nişte şobolani. Dar ne lipseau La început ne-a lipsit armamentul, dar mie şi în viaţă”. crescut cu peste 90 la sută pe cap de nare a ramblcului hidraulic, ceea ce a Comitetul orăşenesc U.T.M Haţeg adunărilor generale, se ţin scurte In­
lunetele panoramice pentru tunuri şi acum c suficient. Organizăm detaşa­ Deasupra canalului de revizie, acope­ muncitor, iar preţul de cost al trans­ adus după sine reducerea consumului se preocupa îndeaproape de folosirea formări politice şi se dezbat documen­
nu aveam nici fire, nici telefoane de mente noi. Din vagoane pentru tran­ rit cu dale albe, se poate vedea pe o portului a scăzut cu peste 50 la sută. de energic cu 3 kW/oră. celor mai variate forme în vederea edu­ tele de partid si de stat ca : Directi­
campanie. sportul cărbunilor am făcut, cu oţelul linie secundară o locomotivă veche cu S-au economisit mari cantităţi de ener­ Realizări mai bune am obţinuc şi în cării comuniste a tinerilor, pentru a vele CC. al P.M.R. cu privire la în-
Aceasta fiind situaţia, am fost trimis special pe care îl aveam în uzină, un un coş înalt şi roţi mari. Ea se află gie electrică şi carburanţi pentru mo­ direcţia reducerii consumului de lemn deveni cetăţeni de nădejde ai patriei ucccrca socialistă, sarcinile organizaţii­
de urgenţă la uzinele „Putilov" ca să tren blindat destul de bun... aici pentru totdeauna. Este un fel de toare Diesel. planificat:. Datorită recondiţionăni şi noastic. In toate cele 3! organizaţii lor U.T.M. care reies din plenara C.C.
U.T.M. dm oraş, se ţin conferinţe şi
aduc imediat pe front lunete panora­ Apoi i-am oferit ceai şi cartofi; monument al muncitorilor, care acum Dar principalul este că. toate acestea rcutilîzării armăturilor metalice, în spe­ expuneri pe diferite teme ca : „Munca al U LM . din 14 ianuarie 1964.
mice şi utilaj telefonie. — Poate doriţi să mîncaţi, Vladimir 40 de ani au purces într-adevăr la con­ Se realizează nu prin măsuri administra­ cial în sectoarele I şi II, şi extinderii Comitetul orăşenesc U.T.M. acordă
In noaptea de 28 spic 29 octombrie Ilici? struirea comunismului, cum s-a exprimat tive, ci în urma cercetărilor şi a ini­ armării mixte în abatajele cameră dîn o chestiune de glorie şi eroism”, „Dez­ nu‘ Jnarc aicnţic şi bunei desfăşu­
(10 spic 11 noiembrie) 1917 eram de LI consimţi îndată : atunci Lenin, ţiativei muncitorilor din depou. Şi raza sectorului III, am reuşit ca în prî- voltarea bazei tchnico-matcrialc a so­ rări a învâţămîntului politic, fapt ce
cialismului in R P.R w, „încheierea tra­
gardă împreună cu un tovarăş la co­ — O să manînc cu plăcere. In flecare zi, sosind la munca, mun­ din nou îţi vin în minte cuvintele lui tatului de pace cu Germania, o nccc- arc drept rezultat o frecvenţă nui bună
mitetul de uzină, în incinta fostei sec­ Mîncă cartofi cu pline şi bău un pa­ citorii depoului văd această locomotivă Lenin: „Organizarea comunistă a mun­ sitace imperioasă”, „Politica P.M.R. de a cursanţilor, o dezbatere mai amplă,
ţii de vagoane a uzinelor ,,Putilov” . Afa­ har de ceai... Vedeam ca mînca cu pof­ legendară deasupra căreia pe un zid roşu cii sociale, al cărei prim pas îl consti­ construire a socialismului în R.P.R.“
ră era frig şi umezeală. Ni s-a făcut tă, probabil că nu mîncasc demult, ocu­ este zugrăvit Lenin cu braţul întins. tuie socialismul, se bazează şi se va baza Prin recondiţioncirea ctc. De asemenea, în majoritatea or­ naaî aprofundată în cadrul scminariilor.
foame. Pe plită, într-o gamelă soldă­ pat cu treburi urgente. Muncitorilor vechi locomotiva le din ce în ce mai mult pe disciplina ganizaţiilor de bază U.T.M., la începutul NICU SBUCHEA
ţească, am fiert nişte cartofi pe care Cînd !-am întrebat de pricina venirii aduce aminte de tinereţea lor revoluţio­ conştientă şi liber consimţită a oame­ materialelor corespondent
ni i-a adus grădinarul uzinei. Am pus sale, el ne-a răspuns: nară, pentru cei tineri ea înseamnă is­ nilor muncii înşişi”.
de ceai şi am început să discutăm des­ toria glorioasă a unei fapte revoluţio­ lk Muncitorii de Ia Preparaţia de cărbu­
pre evenimente. — Am fost la Krasnoc Sclo şi în tre­ nare a părinţilor lor, pe caic ci o con­ In ziua cînd U R S.S. a sărbătorit cea ne din Petrila se preocupă îndeaproape
Cam pe la unu noaptea, în odaia ve­ cere am dat pe aici să aflu care c si­ tinuă astăzi. de-a 90-a aniversare a naşterii lui Le­ de rccondiţionarca materialelor. Zilele
cină, care dădea spre ieşire, au apărut tuaţia la uzinele ,,Putilov". Această locomotivă purtînd nr. 70-24 nin, muncitorii au sădit 90 de plopi în trecute s-a recondiţionat o conductă
doi bărbaţi. Unul îmbrăcat cu o scurtă Şedeam tuspatru. Ilici a stat de vorba se află aici de curînd. Pînă nu de mult apropierea depoului. In fiecare an, de care avea o lungime de 20 metri şi un
de piele, pantaloni de piele şi cizme ru­ cu noi o jumătate de oră. ea a circulat, cc-i drept, departe de ziua aniversării Iui Lenin, se mai adaugă diametru de 450 mm. ca urmînd a fi fo­
seşti, purta la şold tin pistol; al doilea, Era foarte tîrziu cînd Jlicî şi-a luat Moscova. Pe marile linii centrale nu Ia aceştia încă unul. Anul acesta, la 22 losită rimp de 3 am la una din cister­
de statură potrivită, purta un pardesiu rămas bun cu căldură de Ia noi; ne-a mai circulă locomotive cu abur. Ea aprilie, se va sădi cel dc-al 94-lea plop. nele de 0-10 mm. Prin rcfolosirca aces­
cu gulerul ridicat şi o şapcă pe cap sirius cu putere mîinilc, ne-a urat suc­ trăgea pe o mică linie laterală vagonccc lacă-i tineri şi voinici. Razele soare­ tei conducte se obţine anual o econo­
Nu-mi amintesc cine era primul, dar ces şi şi-a exprimat deplina convingere încărcate cu stive de lemne. Intr-o zi lui de primăvară vor face să înfrunzea­ mic de 15.000 Ici.
bărbatul cu pardesiu era Lenin. că victoria noastră este neîndoielnică. a sosit o telegrama: muncitorii depou­ scă în curînd acest monument viu ri­ Prîn rccondiţionarca materialelor s-au
Nc.-a neliniştit întrucîtva faptul că L-am însoţit pînă la ieşirea din uzină lui Moscova-Triaj cercau să li se dea dicat în cinstea marelui Lenin, ale că­ executat două boilere folosite la băile de
Uici venise atît de tîrziu la uzină. Eî au şi ne am întors în încăperea comitetului lor pentru totdeauna locomotiva nr. rui idei rodesc prin străduinţa oameni­ la laboratorul prcparaţict.
intrat în camera în caic ne găseam şi de uzină deosebit de bucuroşi de acea­ 70-24, care este legată de numele lui lor caic muncesc în mod comunist. O contribuţie însemnată U recondi-
Ilici a început să ne întrebe: stă întilnirc. Lenin. G.KOMISSAROVA tionarea materialelor au adus-o munci­
torii din echipele conduse de Pavel Bu-
tuza şi Ghenzi Sigismund.
ărani în vizită la Lenin la Kremlin corespondent
P. GAINA

7
Acenx/a s a Inlimplot acum 13 ani. dul său, să le împărtăşească din cu­
In ujunul plecării mele in America de ALBERT RHYS WILLIAMS ziarist american noştinţele sale — cunoaşterea tortelor La munca patriotică
am iost primit in anilicnlă de Lenin motrice ale revoluţiei, cunoştinţele
la Kremlin. Ca întotdeauna, in a:di- insă, din şcoalu usjiră a vlc(ll şi mun­ şha su-i evite prin manevre inqc- despre modtil in care trebuie construit Din iniţiativa comitetului sindicatu­
cumeru se allutt oamenii cei moi di- cii, acest larun despi insesc numeroa­ niousc. Penl/u Lenin era j)c deplin socialismul. lui, salariaţii din cadrul şantierului 4
fer/fi: diplomafi, funcţiona nHferi, se cunoştinţe practice, cunoştinţe ce clar ce rpndeşle şi ce simte un jărun construcţii din Cugir au participat în
Un moliv şi mai important a lost că
corespondenţi şi oameni ■.. ~'u%chinl i-au dat experienţa vie/ii Tonte aces­ din Siberia, un ostaş al Armatei Roşii ci ti îndrăgea, ii indtugea piolund. ziua de 14 aprilie a.c. la muncă patrio­
tip burrfhcz. Nu c nevoie să spun că tea îl interesau lojtle mult pe Vla­ sau un cazac de pe Don. El sesiza Ş; ci il îndrăgeau. In aceeaşi măsură tică. In cele 70 orc de muncă prestate,
lemn nu puica simţi nici o plăccic dimir Ilici. benini el era Important gindurile şi ghicea dorinţele unui tur­ au fost stivuite la punctele de lucru
de la o asemenea societate. El nu lu­ să cunoască gindurde ţăranului, ati­ nător de la uzina Putilov, unui hamal in care el gianilcsla o repulsie lalâ de 10.000 bucăţi cărămizi, au fost reparate
bancheri, sumsari — paraziti şi lachei
cea decit să-şi îndeplinească îndato­ tudinea lui tufă ds o problemă sau de pe maiurilc Volrfăi şi unei lexli- a, capitalismului, care joacă şi specu­ drumurile de acces la blocurile în cons­
ririle de serviciu şi le îndeplinea cu alta. Ca Şi I0(i oamenii cu adevărat liste din Moscova. El slutea j)ersonal trucţie pe o lungime de 130 m şi a fose
grabă, pe măsură posibililăldor. El mari, Lenin asculta cu plăcere chirtr de vorbă cu aceştia sau prin inter­ lează cu valori, el manifesta dragos­ colectată cantitatea de 1.800 kg. fier
întreţinea legături lircsh numai cw şi pe omul cel moi obscur, analtabel, te lafă de lofi producătorii de valori: vechi.
muncitori şi Juram — io\aruşii săi de de la cure uliu lotuşi multe lucruri. mediul unui tovarăş in care se putea muncitori dm minele de cărbune, zi­ La realizările obţinute şi-au adus con­
muncă, preferind să le consacre lor Prin aceasta, el lărrica informaţiile ob- încrede. El ştia că poale să invete dari, mclalurgişti, iată de oamenii tribuţia toţi salariaţii şantierului. Strungarul Viorcl Balaş este unul dintre evidenţiaţii întrecerii socialiste
toi timpul său, . Alunei insă cind era linulc de la oamenii cei mai diferiţi, multe lucruri de h ei şi, intr-adevăr, muncii de pe ogoare şi din puduri. 1. CATRINA de la secţia a IlI-a metalurgică a Fabricii chimice din Oraştic. In primele trei
nevoie să a/car/ă, ei se bucurau de din regiunile cele mai dilcrile. Cule- alia aceste lucruri. Acum 13 uni Lenin era dispus să corespondent luni ale anului el şi-a depăşit planul în medie cu 38 la sută.
piiorilale. Ultima audientă m-a con­ primească in audientă nit numai un
vins definitiv de accusla. (lînd cu ririjă mii de lapte, el mcihla Acesta a losl unul dintre moinele
De dala aceasta, in anticameră era asupra lor, le cumpănea. conlruntu şi pentru care Lenin primea atît de făran dm judelui Tambov, ci milioa­
(Din lucrarea Despre Lenin 1932) Cadre corespunzătoare noiior cerinţe
foarte mullă lume. A trebuit să aşlepl analiza. Aceasta li oferea încă un a- bucuros vizitatori. Un alt motiv rezida ne de asemenea (ărani.
foarle mult rindul. A tost un fenomen vuntuj asupra duşmanilor, pe care el in faptul că el însuşi dorea, la rin­
neobişnuit. Lemn primea foarle exact
— totdeauna Iu limpul lixal. Era de C ,S Hunedoara a Inul in ultimii ani Pentru buna desfăşurare a acestor for­
presupus că vreo problemă de stal o marc dezvoltare. In scefii şi sec­ Convorbire cu (ovonişul me de învăţămînt, în toace secţiile au
importantă reţinea pe rlc-a-nlrequl u- toare, tehnica nouă işi spune tot mai GHERASIE RUSU, fost numiţi responsabili pentru fiecare
IcntiQ lui. mult cuvinlul De la un an la uliul se şeful biroului invătămint de la curs. S-au stabilit anumite 2Îlc din sap-
Jumătate de oră, o oră, o oră şi ju- îmbunătăţesc curuclcrist iede agrega­ serviciul personal şi învăţămînt al C.S.H. eămîiu în care nu se nui întreprind alte
nudalc... stăm în anticameră, aştep­ telor, procesele tehnologice, gumu de acţiuni, aşa îneîe sa poată fi asigurată
tăm cu nerăbdare să lim chemaţi. Or, sortimente se lurrieştc. Concomitent atelierul mecanic, exista un curs de ri­ frecvenţa. Sub îndrumarea organizaţii­
din cabinetul lut Ilici, ajunge pină la cresc cerinţele unei pregătiri cil mai dicare a calificării pentru lăcătuşii dm lor de partid şi cu sprijinul organiza­
noi ritmul măsurat nl vocii vizitato­ temeinice a cadrelor. La licoare loc categoriile IV şi V şi unul pentru cei ţiilor de masa, se efectuează un control
rului sau. Cine era această persoa­ de muncă, in liccarc secţie, se cere din categoriile VI şi VII. La aglomcra- permanent asupra felului cum sînt pre­
nă. care se bucura de o pnmlre atit din partea muncitorilor şi maiştrilor torul nr. 1 există un curs pentru aglo- gătite lecţiile şi cum sînt însuşite de că­
de binevoitoare şi de îndelungată la o cunoaştere cit mai aprofundată a meratoriştii I şi II ş.a.m.il. tre cursanţi. De obicei, ele îşi desfăşoa­
Lenin ? proceselor tehnologice, a mecanisme­ In tocai, pe combinat, sînt înscrişi la ră activitatea în cadrul sălilor de cul­
lor şi instalaţiilor. De aceea csle ne­ tură şi uneori în ateliere sau în faţa
In sliişil, uşu s-n deschis Şi. spre această formă de învăţămînt peste 230
surprinderea generală şi eoni rar tu­ cesar să existe o preocupare perma­ de muncitori. Pe baza unor tematici ju­ agregatelor, (atunci cînd sînt însoţite
nentă pentru imbogălirea bagajului
turor presupunerilor, m anticameră nu dicios întocmite, li se predau de către de aplicaţii practice).
a apărut un diploma!, uni vreo ahă lor profesional. cel mai buni ingineri şi tehnicieni cu­ Pentru maiştri, în cadrul secţiilor au
licrsonalilalc inalla. ci un ţăran ciu­ La inlreburca cum au fost organi­ noştinţele prevăzute de indicatorul ta­ luat fiinţă lectoratele. Cei mai compe­
fulii in scurtă îmblănită şi opinci — zate cursurile de ridicare a cclilica- rifar. La încheierea cursurilor, cei caic tenţi ingineri le predau cunoştinţe le­
un ţăran sărac lit)ic, al căror număr, tii muncitorilor şi ce condiţii s-au le frecventează, depun examen în faţa gate de îmbunătăţirea procedeelor teh­
in Tara Sovietică se exprima în mi­ creat pentru buna lor deslăşurare, ne comisiei de încadrări. nologice, introducerea tehnicii noi şi
lioane. răspunde tov. Gherasie Rusu, şclul bi­ Cursurile de îmbogăţire a cunoştin­ cunoştinţe economice.
— Icrlali-mă, a spus Lenin. cînd roului invătămint rlc la serviciul per ţelor au fost organizate de asemenea pe Tn curînd va lua fiinţă Şt un curs de
om inlrat in cabinetul său, este un sonal şi invătămint al C.S.H. meserii. La ele participă muncitorii ca­ specializare pentru ingineri. El va fi
ţăran din judeţul Tambov şi noi am — Mai îiuîî — spunea el — trebuie lificaţi din toate categoriile tarifare (în frecventat de 20 cursanţi, cărora li se
discutat probleme legule de electrifi­ să menţionez că au fost organizate două total, pe combinat, cea 8 000). Tcmati- vor preda noţiuni de cunoaştere a ma­
care, colccfivizure şi de noua politică forme de învăţămînt pentru muncito­ cilc acestor cursuri au fost alcătuite de şinii electronice de calcul.
tTi/.'iMii:' a. M-u interesat alil rlc mult rii calificaţi, şi anume, cursuri de ri­ către colective de ingineri şi tehnicieni Rezultatele preocupării crcscîndc pen­
părerea lui, incit nm pierdut cu desă­ dicare a calificării şi de îmbogăţire a cu­ din cadrul secţiilor şi cuprind cele mai tru îmbogăţirea cunoştinţelor profesio­
vârşire noliuneu timpului noştinţelor. La cursurile de ridicare a necesare probleme ale producţiei lată nale se fac tot mai mult simţite. Cea
Pircşle, Lenin. tu studiile lui uni­ calificării participă muncitori cc lucrea­ un exemplu: la oţclăna electrică sînt mai bună dovadă o constituie faptul ca
vers! torc, cu 30 de volume de lucraţi ză în. categorii superioare încadrării lor cerne ca: „Procedee de c’aborarc a oţe­ primul trimestru al anului a fost înche­
proprii, care călătorise mult, şliu in tarifare. Ele sînt organizate pe secţii şi lurilor speciale” . „Oţelul electric şi
mod teoretic incomparabil. mm mult meserii, fiecare cuprinzînd oameni din importanţa lui în economia naţională” iat cu planul depăşit la toate secţiile.
decil putea s<j ştie ac.esl făina din iiumuuiiw i y. categorii alăturate. Spre exemplu, la etc. GH. COMŞUŢA
judelui Tambov. Pe de altă parte, V. 1. Lcnîn şî N. K. Krupskaia în mijlocul ţăranilor din satul kajino.