Page 98 - 1964-01
        P. 98
     Pag.  I                                                                                   Dramul  socialismului                                                                                                                     Nr.  2828
                     Bi!an(                                                                                                         wm               Â G  E N  O Â
             $1 perspective                                                                                                                                    RADIO                      T O A S T U L  M IM  IE R   1IE V A
             Rocent,  la  cabinetul  tehnic  ai  în                                                                                                        1  FEBRUARIE  1964
           treprinderii  de  conslmcţii  siderur                                                                                                      Programul  l  :  5,05  Muzică  inter     angajează  de  urgenţă  pentru
           gice  din  Hunedoara  s-a  tăcut  bilan                                                                                                  pretată  de  fanfară :  5,35  Cinlece
           ţul  muncii  de  inovaţii'şi  raţionali                                                                                                  si  jocuri  populare;  6.05  Muzică  dc               unităţile  sale:
           zări  pe  anul  '1963  Din  dalele  exis                                                                                                 estradă;  6.30  Emisiunea   penlru
           tente  în  situaţiile  statistice  si  dările                                                                                             sate;  6.40  Jocuri   populare,-  6 45
           de  seamă,  se  desprinde   limpede                                                                                                       Salul  voios  de  pionier  ;  7.30  Sfa   —  ingineri  mineri;
           contribuţia   efectivă   a   inovatori                                                                                                   tul  medicului ;  7,45  Ciută  orchestra   —  ingineri  electromecanici;
           lor  la  realizarea  sarcinilor  de  plan.                                                                                                de  muzică   populară  n  uzinei  ,,1
           Spre  deosebire  de  anii  trecuţi,  cea                                                                                                  Mai"  din  P loieşti;   8,00  Sumarul      —  ingineri  electromecanici  de
           mai  marc  parte  a  celor  204  inova                                                                                                   presei  centrale;  9,03  Ansambluri            mină ;
           ţii  înregistrale,  au  avut  ca  tema,  a-                                                                                               artistice  şcolare;   9,40   Melodii
           doptaroa  unor  soluţii  tehnice  con                                                                                                    populore ;  10,00  Scrisori  din  ţară  ;   —  ingineri  topografi;
           structive  noi,  mecanizarea  unor  o-                                                                                                    10.34  Tineri  interpreţi  de  muzică      —  ingineri  geologi;
           peratiuni  grele  cu  volum  mare  de                                                                                                     uşoară  ;  12,00  Din  muzica  populară
           munca,  industrializarea  lucrărilor  de                                                                                                  a  ţărilor  socialiste;  12.20  ln  săli   —  maiştri  mineri;
           construcţii,  schimbarea  unor  detalii                                                                                                   şi  pe  stadioane;  13,10  Muzică  din     —  maiştri electricieni;
           din  proiecte  cu  soluţii  mai   puţin                                                                                                   operele;  14,00  Melodii  populare;
           costisitoare,  reducerea  consumurilor                                                                                                    15.00  Muzica  uşoară;  15.30  Emisiu     ~   maiştri  şamotori ;
           de  materii  prime  $i  materiale  etc.                                                                                                   ne  literară  ;  16.15  Vorbeşte  Mosco   —  tehnicieni  topografi;
             Aceste  probleme  strict  legate  de                                                                                                    va ;  16,45  Ciută  orchestra  rlc  man
           îndeplinirea  sarcinilor  de  plan   îşi                                                                                                  doline  a  Ministerului  Transportu       —  tehnicieni  auto ;
           găsesc  expresia  în  cele  121  de  ino                                                                                                 rilor  si  Telecom unicaţiilor;   17  12   —  tehnicieni  geologi;
           vaţii  aplicate,  care  au  adus  între                                                                                                  Muzică  uşoară;  17,45  Actualitatea
           prinderii  economii  de  4.336.796  lei.                                                                                                  muzicală;  18.30  Gospodari  in iţia      —  tehnicieni  mineri;
             Departe  însă  de  a  exprima  în  în                                                                                                  tive.  realizări  ;  18.40  Muzică  popu  — a c a r a g i i ;
                                                                                                                                                                                                  m
           tregime  eforturile  şi  perseverenta                                                                                                     lara  interpretată  de  Florca  Cioacă
           inovatorilor,  cifrele  reflectă  toluşî                                                                                                  şi  NoJu  Fluţu ;  19.00  Almanah  ştiin  —   s  u  d  o  r  i  ;
           creşterea  continuă  a  nivelului  de                                                                                                     ţific,-  19,25  Muzică  uşoară  de  Ghe-   —  e l e c t r i c i e n i ;
           cunoştinţe  tehnico-profesionale  ale                                                                                                     rase  D endrino;  19,40  Muzică   rle.
                                                                                                                                                                                                  ş
           muncitorilor,  inginerilor  şi  tehnicie  Scenetă  din  programul  „C olectiva  înfloreşte*,  a  brigăzi»  artistice  de  agitaţie  de  Ia  căminul  cultural   dans;  20.10  Melodii  populare  în  — a m o t o r i ;
           nilor.  a  competenţei  lor  în  rezolva  din  BatU,  cu  care  artiştii  amatori  de  aici  au  dat  numeroase  spectacole  a lit  in  localitate  cit  şi  în  deplasare.  drăgite  de  ascultători ?   20,30  Pe
           rea  multor  probleme  dificile  pe  care                                                                                                 teme  internaţionale ,*  20,40  Muzică   Angajarea  se  va  face  cu  respectarea  îndepli
           nevoile  producţiei  le  ridică  zilnic                                                                                                   de  dans;  21,15  Carnet   plastici
           în  fata  lor.                                                                                                                            21.30  Muzică  de  dans.            nirii  condiţiilor  de  stadia şi  vechimef  conform  norme
             Din  multitudinea  acestor  proble            PE           T E M E                 Ş C O L A R E                                         Programul  I I :    8.40  Valsuri   şi  lor  în  vigoare.
           me  să  ne  onrim  la  cîteva  din  ele                                                                                                   polci  din  operete;  9,00  Roza  v u i
           Subtraversărilc  liniilor  ferate  au  con                                                                                               turilor ;   10.05  Muzică  populară ;  Informaţii  suplimentare  se  primesc  ele  Ia  Trustul  minier  Deva,  ser
           stituit  de  mai  multe  ori  obiectivul   A jufor  preţios  în  muncă  organizaţia  U.T.M.  de  aici.  In  ca  se   stru  dcmocrat-popular.  In  acest  scop.   11.30  Pagini   din  operete;   12 45   viciul  personal-învăţămînt,  telefon  2150.  Tot  aici  se  vor  adresa  cere
           discuţiilor  Ia  şedinţele  de  lucru  ale                           arăta  că  in  perioada  7  octombrie  —   recent,  un  grup  dc  pionieri  *ai  şcolii   Program  dc  muzică  populară;  13.15
                                                L i  Şcoala  de  8  ani  „Dr.  Petru  Gro  21  decembrie  1963  în  cadrul  şantie  au  făcut  o  excursie   pe  itinerariul   Din  viaţa  tle  concert  a  Capitalei  ;  rile  şi  autobiografiile  solicitanţilor.
           cabinetului  tehnic.  Soluţiile  propuse
                                              tei"  din  Deva,  luncţioncnză  pentru   rului  amintit  a  fost  detaşată  echipa   T irrla   —  Cluj  —  Oradea  —  Arad  —   14.30  M elodii  romîncsti  de  muzică
           nu  erau  însă  cele  mai  economicoa  ciclul  1-IV  cile  cinci  clase  paralele.   iov  loan  Filip  care  a  cuprins  elevii   Deva.  Cu  acest  prilej  ci  au  lăcut  cu  uşoară ;  15.00  Solişti  si  orchestre  de
           se.  In  cele  clin   urmă  s-a  ajuns  la   Pentru  a  veni  iu  ajutorul  cadrelor   practicanţi  Eugenia  Hcins,  Ana  Rcn-   noştinţă  cu  o  scrie  c.c  noi  obiective   muzică  populară;  16.12  Valsuri  in-
           concluzia  că  trebuie  alcătuit  un  co  didactico   oare   predau   la   aceste   \ez,  Maria  Cerchidan,  Măria  Ccnnat,   industriale,  cu  minunatele  condiţii  de   terpretale  de  fanfară  :  16 30  Ştiin
           lectiv,  care  sa  întreprindă  un  studiu   clase,  din  iniţiativa  conducerii  şcolii   Terezia  Hening,  Crăciun  Moţ  şi  Mar  activitate  ale  muncitorilor,  cu  noile   ţa  In  slujba  păcii;  16,40  Muzică   întreprinderea  Industrială Orăşenească  Sibiu|
                                              au  luat  liinlu  subcomisii  melodice  pc                                                             uşoară  interpretată  la  harpă  ;  17,00
           multilateral  şi  să  conchidă  asupra                               tir,  Romulus,  membri  ai  organizaţiei   cvartahiri  de  locuinţe  «idieate  etc.  Ex                 Str.  M.  Kogălniceami  nr.  I.               Telefon  3931.
                                              grupe  dc  clase.  Subcomisiile  melodicii   U.T.M.  din  şcoala  profesională   rlc                   Concert  din  muzica   popoarelor;
           celei  mai  eficiente  soluţii.  Inginerul                                                             cursia  a  contribuit  la  îmbogăţirea  cu
                                             se  întrunesc  săptăiniiuil  pentru  a  dez  construcţii  din  Deva.  Datorită  muncii                  17.30  însemnări  de  ren^-'^r ;  18,05
           Aurel  Dan  a  fost  în  fruntea  acestei   bate  nspectc  ale  procesului  instruc-                   noştinţelor  căpătate  în  şcoală,  Uisind   M eW lii  rle  dragoste  di»'   -'oerele *
                                                                                                                  toloda'ă  pionierilor  impresii  şi  amin
           acţiuni.  Munca  perseverentă  a  co  tiv-cducaliv.  greutăţile  inlim pinalc  in   desfăşurate  de  întreaga   echipă,  a   tiri  de  neuitat.  19 00  Seară  de  romanţe  ;   9.30  Ca  Produce  şi  livrează  pe bază de comandă:
                                                                                contribuţiei  aduse  mai  ales  de  tinerii
           lectivului  a  fost  încununată  de  suc  predare  şi  modul  cum  pot  li  inlălu-   a mi nl i li,  şantierul  a  obţinut  frumoase     podopere  ale  literaturii  universa
                                              ralc  şi  pentru  a  face  cunoscute  nou                                    SILVESTRU  NICOLAE       le ;  20,00  Muzică  de  dans;   20.30
           ces.  Soluţia  mult  aşteptată  a  fost  gă                         succese,  printre  care  îndeplinirea  si   Instructor  superior  de  pionieri                             —  scaune  penfru  cinem atograf;
                                              tăţile  din  presa  de  specialitate   ele.                                                            Noapte  bună  c o p ii:  ..Polei"  ;  20.40
           sită.  Ea  constă  în  schimbarea  solu                             depăşirea  planului  fizic  anual,  „Pen
                                              AsKcl.  în  primul  trimestru  o  preoru-                                                              Cîntcce  populare  din  diferite  re  —   tom beroane;
           ţiei  tehnice  de  execuţie  prin  folosi  prrp  a  învăţătorilor  care  predau  In   tru  ritm ul  de  lucru  —  sc  spune  in   Bogat  program   artistic  giuni  ale  ţării;  21,45  Emisiune  li
           rea  unor  materiale  mai  ieftine,  ceea   clasa  l- i  a  fost  aceea  de  o  lucra  cit   scrisoare  —  şi  calitatea  ’ucrărilor  exe  Zilele  trcculc.  elevii  clasei  a  Vl-a   terară  ;  23,05  Muzică  dc  dans.  coşuri  pf.  gunoi  menajer  de  50  şi  100  litri;
                                                                                cutate  de  aceşti  elevi,  aducem  mul
           ce  a  dus  b  obţinerea  unei  economii   tuni  bine  cu  copiii  in  primele  zile  de   ţumiri  conducerii  şcolii,  organizaţiei   dc  la  Şcoala  de  8  ani  din  B.elea  Şiro  —  po ri  prosoape  cu  unul  şi  două  braţe ;
           de  139 207  tei.                  şcoală.  Oi  au  acordat  atenţie  anumi  de  partid  şi  organizaţiei  U.T.M.   din   iului  au  prezentat  în  satul  Măccu  un   CINEMA
                                              tor  sunete  în  perioada  picabccedară,                                                                                                     —  etajere  cu  ramă  şi  c ris ta l;
             Executată  în  întregime  după  un                                 şcoala  dumneavoastră,  care  au  ştiut   bogat  program  artistic.  Acesta  a  cu  1  FEBRUARIE  1964
                                              îm bogăţirii  vocabularului,  însuşirii  al                                                                                                 —  sem iolivere  din  aluminiu;
           proiect  romtnesc,  noua  fabrică  de                                să  crească  şi  să  educe  asemenea  ti  prins  o  serie  de  cîntecc  corale pionie  DEVA:  Nu-i  loc  pentru  ol  trei
                                              fabetului  şi  altele,  ‘ a  clasa  a   11-a                        reşti,  poezii  ca  . Partidului",  MPalria‘\
           aglomerare  prin  parametri  săi  tch-                               neri  ca  cei  aminlitu  Aceştia  au  mun                           lea  —  cinema!opalul  „P a tr ia P r i  —  m înere  cu  ş ild u ri;
                                              6-3  pus  accent  pe  felii’  cum  trebuie                          ..Hora   păcii",   cinlcce   din  folclor
           nico-econoimci,  întrece  cu  mult  o-   predată  muzica  —  noţiuni  de  teorie,   cii  cu  elan  dinrl  dovadă  dc  scrio/.i-   interpretate   de  solistele  Jica  To-   mul  reportaj  —  cinematograful  „Ar  —  balamale  foarfecă;
           biectivelc similare din ţară.  La aceasta   descifrarea  anumitor  cinlecc  ele.,  la   talc  la  locul  dc  muncă,  de  temei  dorescu,   Tibcria   lîoanta   şi  Doina   ta";  PETROŞANI:  Moartea  sc  nu
           însă  o contribuţie de scamă şi-au  «v   elasn  a  IJI-a  s-a  discutat  problema   nice  cunoştinţe   profesionale,  arătiml   Drăghioi,   De   a.semenca,   brigada   meşte  Engclcben  —  cinematograful   —  zăvoare  pentru  m obilier  de  70  şl  9 0   mm.
                                                                                                                                                     „Republica";  Ucigaşul  si  Iul a  —  ci
                                                                                astfel  că  merita-  sa  poarte  cu  cinste
           dus-o şi constructorii. Aproape că  n-a   picdării  desenului  după  natură  $.n.,   Larn^.'.ul  roşu  de  membru,  al  orgg-fc»   artistică   de   agitaţie   a   prezen-      —  jgheaburi  şi  burlane  din  tablă  zin ca iă ;
                                              iar  la  clasa  a  T,V-V* probleme  legale                          ÎAi   textul   ,,Munca  o  ti  mm oa  nematograf al  „7  Noiembrie";  AE
           fost lucrare la care constructorii să nu                             zotiei  noastre  rcvolufregUve  ide   li-                            RA  IUEIA:  Misterele  Parisului  —   —  disianjiere  pentru  fe re s tre ;
                                              de  Cein»»’iiieti  şi  calitatea  cunoştinţe                       ră",  în  care  sc  arată  cit  de  îm
           vină  cu  propuneri  concrete  de  îm  lor.                         nerel“ .                          belşugată  este  munca  de  azi  a  colec  cinematograful  „Victoria”:  Violentă   —  cuiere  ga rd e ro b ă ;
           bunătăţire  a  proiectelor.  De  fiecare,                              Scrisoarea  dc  mulţumire,  oglindă  a                             in  P\a{ă   —  cinematograful  „23
                                                Concluziile  şedinţelor  săplâmînnle                              tiviştilor.   In  cadrul   programului  au
           dată  modificările  propuse  şi-ar  do  a  subcomisiilor   nctcdice   amintite   unei  activităţi   m strueliv-cducntivc   nun  fost  prezentate  şi  dansuri  popu  August";   SEHEŞ:   Escondida   —   —  coşuri  pentru  bucătărie  din  tablă  vopsita.
           vedit  din  plin  eficienta  Piin.ţrc  al  sini  dc  un  rea]  lolos  în  munca  noas  susţinute,  a  constituit  un  insufloţilo:   lare.  Dintre  elevii  'interpreţi  s-au  re  cinematograf al  „Progresul”  ;  Dru  E X E C U T Ă :
                                                                                                                                                     muri
                                                                                                                                                                     —  cinematogra
                                                                                                                                                           despărţite
           tele,  merita  amintită  inovat (ia  reali  tră,  contribuind  la  îmbunătăţirea  con  imbold  in  munca  de  viitor  n  cadre
                                                                                lor  didactice  de  la  această  şcoală,  a   marcat  Oclavian  Dumoi,  Emil  Crişan.   ful  „Sebeşul";   ORAŞTIE:   Or  —  piese  furnale  din  bronz  cu  m aterialul  clienfuluî
           zată  de  un  cole^h;  Condus  de  ing.   tinuă  a  procesului  iostrucliv-cduca-   elevilor.                                             dinul  Anna  —  cinematograful  „Pa
           Cornel  îjumi1i   constă  în  adapta  liv  la  clasele  1-IV.                      CORNELIA  FAUR     loan  Cimponcr,  Tibcria  Boanta.  Jica   tria";  Numai  statuile  lac  —  cinema  —  prelucrări  la  sfrung.
                                                               MARTA  TOMA                                        "iodexescu,  care  sim  si  fruntaşi  la  în
           rea  unei  noi  soluţii  de  construcţie                                                 studenta                                         tograful  „Flacăra”;  HAJEG:  Pove
                                                                 învăţătoare                                      văţătură.                           stea   unei  veri  —   cinematograful
           a  piciorului  rigid  la  calea  de  rulare.                                   In excursie                                                 „Popular”;   PRAD:   La   vîrsla
           Economiile  de  materiale  şi  mano  Scrisoare  de  mulţumire                                           Programul  artistic  ale  elevilor  s-a
                                                                                                                  bucurat  dc  o  caldă  primire  din  partea   dragostei  —  cinematograful  „St.
           peră  obţinute  în  urma  aplicării  a-                                Organizaţia  de  pionieri  dc  la  Şcoala                          roşie”;  11,1 A:  Fecioara  —  cinemato
                                                ln  cadrul  plenarei  activului  organi                           colectiviştilor  din  Măceu.
           ceslei  inovaţii  se  cifrează  la  273.175                          de  H  ani  din  Jscroni  a  vădit  picocn-                          graful  „Lumina”;  SlMERIA:  Pisica
                                              zatei  U.T.M.  de  la  Şcoala  profesio  pări  continue  pentru   familiarizarea   ~  '    M AR IA  BARA
           lei                                                                                                                                       dc  marc  —  cinematograful  ,.Mun
                                              nală  rlc  construcţii  din  Deva,  care  a   elevilor  cu  realizările  regimului  no  iiu  âţaloare                                               V       r   Â      i l a     R
             Planul  tematic  de  inovaţii  pe  anul   analizat  contribuţia   organizaţiei   de                                                      citorul";  Z LAT NA:  Povestea  ani
           în  curs  3  fost  deja  întocmit  şi  îna  tinerel  in  mobilizarea  elevilor  la  în                                                   lor  înflăcăraţi   -—  cinematograf ut     NOILE  M A G A Z IN E   DIN  O E V A
            intat  spre  aprobare.  De  asemenea,   suşirea  temeinică  a  meseriei  alese,  a                                                       „Muncitorul”; LONEA: Valsul  nemu
           noul  regulament  de  organizare  şi   cunoştinţelor  icorelicc  şi  pracHice.  la                                                         ritor  —  cinematograful  „Minerul”;   r v e  r a  /
                                              întărirea  disciplinei,  s-a  dat   citire   Programarea   filmelor      nu    corespunde
           desfăşurare  a  concursului  de  inova                                                                                                    TEIUŞ:  Cumpuru-ti  un  balon  —  ci
                                              iutei  scrisori.  Conţinutul  acesteia   a                           volume,  iar  la  club  se  organizează  in
            ţii  şi  raţionalizări  a  fost  definitivat                          In  ultima  vreme  Comitelui  sindica                              nematograful  „Victoria”:  APOLDVL   2
                                              umplut   inimile   participanţilor   do   tului  dc  la  E.  M,  Barza  s-a  ocupat  cu   mori  periodic  diverse  activităţi  cul-
           şi  urmează  a  fi  multiplicat  şi  difuzat   niinrlric  şi  bucurie.  Era  adresată  con  mai  multă  răspundere  de  asigurarea   turdl-arlislicc.   Totodată  avem  re i!c   DE  SUS:  Punica  Sabclln  —  cinema
           în  rîndul  constructorilor.  Ca  şi  în   ducerii  şcolii,  organizaţiei  ce  partid   unor  condiţii  corespunzătoare  pentru   posibilităţi  şi  pentru   vizionarea  de   tograful  „23  August”;  CA LAN:  lln-
            anul  trecut,  concursul  va  fi  iniţiat   şi  organizaţiei  UT..VI.  din  şcoală,  de  ca  minerii  de  aici  să-şi  poată  petre  filme,  in  acest  scop  la  Barza  s-a  des  ricada   vie   —   cinematograful
            între  toate  şantierele  întreprinderii.  către  conducerea şantierului  nr. 2 Urn  i   ce  timpul  liber  in  mod  cit  mai  plăcui.   chis  un  cinematograf  pe  Ungă  clubul   „Tabăra  LC.S.1L".
                                 S.  TRUŢĂ    al  T.R.C.M.,  organizaţia  de  partid  şi  Astfel  biblioteca  a  lost  rlotdlă  cu  noi  sindicatului.
                                                                                                                    Numai  că  din  lipsa  de  preocupare     BULETIN
                                                                                                                   pcnlru  o  planificare  judicioasa a film e  METEOROLOGIC
                 . act imji/tot/umetoi cu                                       &                 fi               lor,  noi  iui  ne  pulcm  bucurd  totdeau  PEMTItIJ  24  OliE
                                                                                                                                    vizionării  aceslor
                                                                                                                   na  do  -.a venin jele
                                                                                                                   (ilme.  Mă  refer  la  laplul  că  în  zile
                                                                                                                                                        Vreme  inslabilă  cu  cerul  acoperit
                 im m m                                    economico-orcanizatorica                                le  noastre  dc  repaus,  la  cinematogra  şi  cu  ninsori  temporare  mai  ales
                                                                                                                   ful  respectiv  nu  se  planifică  nici  nn
                                                                                                                                                      Iu  regiunea  de  munte.  Vuitul  va
                                                                                                                   film.  3i  această  situaţie  persistă  dc
                                                                                                                                                      sufla  potrivit  din  sectorul  nord  şi
                                                                                                                                            neajuns
                                                                                                                   luni  de  zile.  Un  a*cmonca
                 t e m   de  sporire  a  producţiei  agricol                                             s l       trebuie  Înlăturat.                est.  Temperatura  in  general  staţio
                                                                                                                                                      nară,  ziua  va  oscila  intre  —3  şi  —9
                                                                                                                                 P.  C il IRC A
                                                                                                                          miner,  din  sectorul  Ruda  al   grade  iar  noaptea  intre  —8  şi  —14
              In  cadrul  acţiunilor  întreprinse  pen  O  atenţie   deosebită  s-a  acordat   ziud  posibilităţile  existente  în   c J-            grade
                                                                                                                                 E.  M.  Bdrzd
            tru  dezvoltarea  intensivă  şi  m ultilate  combaterii  eroziunii  vi  executării  lu  drul  gospodăriei  colective,  am   con-
            rală  a  agriculturii,  la  gospodăria  co  crărilor  de  ameliorare  pc  păşuni  In   statal  ca  anual  putem  administra  în
            lectivă  din  Gcoagiu,  raionul  Orăşlic,   scopul  sporirii  producţiei  dc  masă   grăşăminte  organice  pe  cca,  100  ha.
            se  pune  un  accent  deosebit  pc  folo  verde.  De  aceasta  linie  se  in..crin  ac  Pentru  acest  an  am  prevăzut  să  apli               t i
            sirea  raţională  şi  deplina  a  păminlu-   ţiunile  întreprinse  în  ultim ii  2  ani,   căm  si  îngrăşăminte  chimice  cu  foslor   ersa  n
            Itii.  In  legătură  cu  această  problemă,   cind  s-au  'uat  măsuri  pcnlru  comba  pc  o  suprafaţă  de  circa  400  ha.  Fo
            prezintă  o  deosebită  importantă  va  terea  eroziunii  prin  st  ingeroa  toren-   losirea  si  aplicnro-   îngrăşămintelor
            lorificarea  terenurilor  situate  în  pan  ţilor  şi  s  an  făcut  suprainsăininlăn   sc  face  potrivit  schiţelor  de  fe rtili
            tă.  ncmccanizabilc  ;i  care  sini  iinpro-   pc  o  suprafaţă  dc  140  ba  păşune.  Pen  zare  care  au  fost  întocmite,  citordîn-   produce  pentru  bărbaţi şi copii încălţăminte:
            pr  i  pentru  cultura  cerealelor.   La   tru  relacerca  covorului  vegetal  si  îm  du-se  prioritate  culturilor  prăşiloare
            gospodăria  noastră  colectiva  terenu  bunătăţirea  compoziţiei  floristice   a   Pcnlru  valorificarea  din  plin  a  con  —   f l e x i b i l â
            rile  s iliu te   in  panta  ocupă  circa  60   pajiştilor.  în  anii  trecuţi  s-au  efec  diţiilor  naturale  şi  economice  tle  care
            la  sută  din  suprafaţa  agricolă,  dm  care   tuat  lucrări  de  higiena  pe  '’OO  ha,  iar   dispune   gospodăria   nc  ani  orientat
            pe  mai  mult  de  200  ha.  lucrările  se   pe  alic  120  ha  au  fost  administrate   spre  amplasarea  cil  mai  judicioasă
            pot  e.cclud   mecanizat.  I*j  vederea   îngrăşăminte   chimico.  In  acest   Ln   a  culturilor.  Astfel,  pc  terenurile  fer
            valorificării  mai  depline  u  acestor  te  ne-am  propus  să  efccluăm  lucrări  de   tile  din  jin c j  Mureşului  cultivăm   —   m  o d e r n ă
            renuri,  cu  sprijinul  specialiştilor  au   higiena  pc  390  ha  păşune,  să  plan  legume,  sfec’ă  de  zahăr,  cartofi,  ce
            fost  întocmite  proiecte  pentru  în fiin   tăm  pomi  ponirii  stingerea  lo ru ililo r   rcate  de  mare  productivitate,  lot aici
            ţarea  de  plantaţii  de  pomi  şi  viţă  dc   pe  10  ha  şi  să  fertilizăm  120  ha  cu   fiind  amplasaţii  şi  pepiniera  dc  vită   ÎNTREPRINDEREA  „MARMURA
            vie  pe  o  supralnţă  de  251  ha.  Fină   îngrăşăminte  chimice  şi  prin  lirlirc    de  vie.  Terenn/ilc  situate  iu  pantă
            acum  s-au  şi  el ec tu ai  lucrări  de  plan  cu  animalele  gospodăriei  colective.  sînt  destinate  culturii  furajelor.  Cu  S! MERI A
            taţii  pe  80  ha.,  urminrl  ca  în  primă  In  scopul  cunoaşterii   capacităţii   nosc! nd  avantajele  pa  ;arc  te  pre
            vara  acestui  an  sa  plantăm  vită  de   productive  a  terenului  precum  sl  a   zintă  irigarea  culturilor,  pe  baza  pro  O VK EA2SA  P îO M T   P E   BAZA.
            vie  pe  alte  26  ha  şi  piersici  în  li  măsurilor  ce  trebuie  luate  în  vederea   iectului  întocmii,  vom  avea  posibili  £>«S  C O M A  A) B A   :
            vadă  intensivă  pc  8  ha.  Aceasta  lu  im bunâlâlirii  fe rtilită ţii  solului,   cu   tatea  sa  irigăm  o  suprafaţă  dc  227
            crare  va  începe  imediat  ce  timpul   sprijinul  specialiştilor  s-a  făcui  ana  ha.  In  această  suprafaţă  sînt  cuprin  —  placaje de  marmură de diferite dimen
            ne  va  permite,  deoarece  terenul  a   liza  chimică  a  solului.  Pc  această  cale   se  terenurile  destinase  gradinei  dc   siuni  180  lei;mp.;
            fost  desfundat  încă  din  toamna  anu  s  a  constatai  că întreaga  suprafaţă,  cu   logunic,  pepinierei  ş:  culturii  fura
            lui  trecut.  In  ceea  ce  priveşte  mate  excepţia  a  150  ha  situate  în  Ltmc.i   jerelor.  Pe  buza  proiectului  întocmii,   —  idem  sub  0,04  mp|buc.  120  lei|mp.;;
            rialul  sădilor,  acesta  osie  procurat   Mureşului,  are  reacţia  neutră,  solul   in  acest  an  sc  vor  iriga  57  ha,  iar
            în  întregime.  La  înfiinţare*  planta  fiind  sărac  in  fosfor,  lată  de  ce  ne   cu  ajutorul  unei  staţii  de  pompare  se   —  placaje  bruto  marmură  albă,  roşie;!
            ţiilo r  do  vie  se  va  line  scama  ca   vom  orienta  spre  fertilizarea  terenu  va  asigura  alimentarea  cu  apa  ncce-
            rlndurile  să  fie  orientale  pe  direcţia   lui  respectiv  cu  îngrăşăminte  pe  b iză   sată  a  plantaţiilor  do  vie  si  pomi.  ; neagră,  bej  la  preţul  de  95-110  lei | mp.;   j
            curbei  do  nivel,  iar  plantarea  pomi  dc  fosfor.  Analizele  făcute  au  scos.   Plin  ducerea  la  îndeplinire  a  masu
            lor  pe  pantele  cu  înclinaţie  de  peste   de  asemeiiCa,  în  evidenta  laplul   că   rilor  pc  care  ni  le-an  propus  cu  pri  —  deşeuri  placaj  brut  de  marmură  160 I
            .30  de  grade  să  se  facă  în  terase  in                        vire  la  folosirea  raţională  si  deplină  j lei j  tonă;                                          ,
                                               reacţia  solului  pe  40  ha  csle  acida.
            dividuale.  Pentru  sporirea  producţiei                             a  păniintuliil.  gospodăria   colectivă
            de  furaje  ne-am  oriental  spre  culti  In  scopul  corectării  acidităţii,  au  fost   din  Gcoagiu  va  nveo  posibilitate.»  ca   —  mozaic  granulat  alb  196  lei! tonă;   |
                                               aduse  la  gospodărie  şi  se  vor  admi
            varea  terenului  din  livezi  cu  plante                            an  de  an  să  realizeze  recolte  si  ve  —  mozaic  granulat  roşu,  negru  176  lei
            furajere.                          nistra  in  această  iarnă  200  tone  de   nituri  lot  mai  ridicate,  sa  sc  întă
                                               (lolomi lă.
              Astiel.  pe  o  suprafaţă  de  30  In.                             rească  necontenit  din  punct  dc  vede  ; |tonc;
            unde  solul  este  podzolic  am  semă  Folos5rea  raţionala  a  îngrăşăminte  re  economic  şi  organizatoric  —  praf  de  marmură  de  diferite  culori
            nat  sparcolă,  iar  restul  terenului,  im  lor  constituie,  dc  asemenea,  o  proble  IO AN  GHîiORGHtU                                                                    VIZITAŢI     MAOA2 INELE  NOASTQE       OIN  .   DEV/A
            propriu  culturii  leguminoaselor,  este   mă  importantă  de  rezolvarea  vărul a  ne   ing  la  G.A.C.  Goo igiu,   j 73  lei  tonă.                                                     51  HERIA         Sl   CUGIR
            ocupat  de  fineţe.                ocupam  cu  lodiă  iă.spuurle;Cd.  Anali*     raionul  Oiăylie





