Page 76 - 1963-10

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2742

ULTIMELE ŞŢIBI ★ ULTIMELE ŞT.lPt * tlLTIM£LE. ŞTIRI ft ULTIHELF ŞTlBl * ULTIMELE $TIBI 1 om poiicii a lEOgjSîji guvern en g lez

L O N D R A 21 (Agerpreş). — Sandys — ministru pentru relaţiile cu
Prunul ministru, iurd Home, a anun­ Comrnonu'ealth-ul şi ministru al co­
ţat duminica lista noului guvern al loniilor, Christoplicr Soames — minis­
M arii Britanii. Din guvern fac parte : tru al agriculturii, John Hore — can­
R. A. Butlcr — ministru de externe, celar al ducatului Lancastcr, Ernst
lordul Hailsham — ministru pentru Marplcs — ministru al transporturilor,
problemele ştiinţei, Rcginald Maudiing Froderick Erroll — ministru al ener­
— ministru de finanţe, Edward ITcutl» giei, Joscpli Keitli — ministru al con
— secretar de stat pentru industrie, fracţiilor de locuinţe şi al organelor
comerţ şi dezvoltare regională şi m i­ locale de stat. Joscpli Godbcr — m i­
nistru al muncii. Edward Boylc — m i­
D ecla ra ţia guvernului sovietic Dejun oferit de generalul Nasution nistru al comerţului, Peter Thurncy- nistru al educaţiei, Antlmny I) arbor
llc n ry
croft — ministru de război,
Brooke — ministru de interne, »Sclwy>i —- ministru al sănătăţii. John Boyd —
Lluyd —- lurd al sigiliului privat, lor­
sei [problem a fo rţe lo r n u clea re în cinstea generalului de armată dul Diihornc — lord cancelar Duncaa Carpcnlcr, secretar principal al tre­
zoreriei.
Leontin Sălăjan
m u ltilaterale
D JA K A R TA 21 (Agerpres). ministrul armatei de uscat, amiralul
MOSCOVA 21 (Agerpres). - TASS tru discutarea acestei probleme, iar la zent în rîndurile celor mai zeloşi ad­ Generalul Nasution, lo cliilor al m i­ Marladinata, ministrul marinei m ili­
liansmilc următoarea declaraţie; Washington, urmează sa - şi înceapă au versari ai oricăror măsuri de slăbire nistrului prim şi m inistrul apărării tare, generali şi alţi ofiţeri superiori
Încheierea Tratatului ]>rivilui la iu livitatea un subgrup m ilitar special a încordării internaţionale, indiferent şi securităţii al Indoneziei, a o ie rii ai M in isterului A părării şi Securită­
vr.i cc ie a experienţelor cu mina nu­ al N.A.T.O., în frunte cu un amiral de faptul dacă este vorba de închcic- un dejun în cinstea generalului de ţii. A luai parlc Pavel Silard, amba­
cleară in rNinosfcră, in spaţiul cosmic american, pentru studierea aspectelor îca Pactului de neagresiune dintre ţâ sadorul R.P. Romîne în Indonezia.
ji sul) npă a cicat o atmosferă mai militare ale planului de creare a for­ jilc N.A.T.O. şi ţările participante la armată Leontin Sălăjan, ministrul for­ La 20 octombrie, generalul de ar­
favorabilă căutării unor soluţii pentru ţelor nucleare multilaterale. Tratatul de la Varşovia sau de luarea ţelor armate ale R P Rominc, a so­
„llc probleme încă ncic/olvatc. în în- Este bine cunoscut ca adevăraţii in i­ altor măsuri îndreptate spic îmbună­ liei sale şi a generalilor şi ofiţerilor mată Leontin Săiăjan şi persoanele
ţevcsul lichidării primejdiei războiului ţiatori şi principala foiţă motrice care tăţirea situaţiei internaţionale şi asigu­ care-1 însoţesc au vizitat Grădina Bo­
V u stabilirii unei colaborări pricb: Elă în spatele acestor planuri si’it rarea securităţii în Europa şi în în ­ superiori rom ini care îl însoţesc. Au tanică de la Bogor şi localităţi cli­
urşii rodnice între state. cei em ile militariste din S. U- A. şi treaga lume. participat general maior Ahmad Jani, materice din apropiere.
Guvernul sovietic hncc toiul pentru RF.G. Intenţiile Bonnului au fost fă ­ Este deosebit de clar că noii paşi între-
fi folosi această atmosferă în interesul cute cunoscute in mod făţiş de minis- prinşi actualmente din iniţiativa S.U A.
întăririi păcii. Irnl afacerilor externe al R F. G , ş" RT.G. în vederea creării forţelor
In cadrul celei de-a X V lI I - a sesi­ Sebroder, care, potrivit relatărilor pre- nucleare ale N.A.T.O. sînt în vădita Lucrările sesiunii Adunării Generale
uni a Adunării Generale a O N U , *(i, în timpul vizitei sale la Washing­ contradicţie cu spiritul Tratatului de
care are loc actualmente la New ton la sfîişilul lunii septembrie a.c, la Moscova privitor la interzicerea e x­ "7 o. n . uT
York, guvernul sovietic a prezentat n u h propus, să se sporească eforturile in perienţelor nucleare. Intr-adevăr, nu
propuneri conslruclivc urmărind reali­ cropul creării unei flote nucleare m u lti­ poţi să declari, pe de o parte, că eşti
zarea unui progres în tratativele p ri­ laterale de suprafaţă pentru blocul gata sa continui căutarea unor solu'.ii N EW YORK 2! (Agerpres). — time ale R.P. Chineze la O N U,.
vitoare la încheierea Tratatului de de­ atlanticului. paşnice, să transformi, după cuin se In şedinţa plenară din dimineaţa Reprezentanţii statelor Haiti, N ic a ­
zarmare generală şi totală, înfăptui­ Cercurile revanşarde şi militariste exprimă unii oameni de stat din Occi­ zilei de 21 octombrie a Adunării ragua, Greciei, Spaniei, Turciei, pre­
rea nemtîrzială a unor măsuri concret? de la Bonn şi-au propus de mult ca dent, pauza începută în „războiul re­ Generale a O .N U . a continuat dis­
menite să pună capăt cursei înarmă­ scop să obţină cu orice preţ accesul ce" într-o perioadă de colaborare rod­ cutarea rezoluţiei privind restabili­ cum şi eiankaişlstul. 6-au pronunţat
rilor nucleare. )a arma nucleară să capete posibilita­ nică şi să duci tratative cu privire la rea drepturilor R.P. Chineze în O r­ im polriva proiectului de rezoluţie.
In cursul schimbului de păreri între tea de a dispune de această armă, fie încetarea cursei înarmărilor nucleare, ganizaţia N a ţiunilor Unite. In cursul Procedindu-se la vot 41 de delegaţi
reprezentanţii U R S.S. S U.A. şi A n­ folosind colaborarea bilatcială cu iar. pe de altă parte, să vii în întim- şedinţei delegaţii statelor Siria. Mali, au votat în favoarea rezoluţiei, 57
gliei în pioblcinelc internaţionale ini- Franţa, fie pe calea participării la pinarca revanşarzilor vest-germani şi >ă
Guineea şi Burundi s-au pronunţat au votai împotrivă, iar 12 6-au ab­
lortuntc, guvernul sovietic a tins în forţele nucleare multilaterale a’e satisfaci poftele lor nucleare prin cre­
mod consecvent spre pregătirea unur N A T O . , fie. în sfîrşit, atît pe o ca!e, area de forţe nucleare m u ltila te ra l pentru restabilirea drepturilor legi­ ţinui,
roi paşi meniţi să ducă la slăbirea În­ cit şi pe cealaltă. Este evident că atît ale N.A.T.O., ceea ce ar deschide po'-
cordării internaţionale şi la întărirea îritr-un caz cit şi în altul s-ar da im ­ ţilc depozitelor de arme nucleare pen­
păcii. puls atragerii de noi state în cursa tru m ilitarişlii vest-germani.
Se înţelege că în prezent este deo înarmărilor nucleare, răspindirii conti­ Bineînţeles ca cercurile conducătoa­
sebit de important ca statele să evit? nue a armei nucleare. re sovietice nu pol sa nu ţină seama Intervenţia reprezentantului R.P. Romîne
t.rice acţiuni care ar putea complica şi Guvernul sovietic şi-a exprimat în de urmările primejdioase ale obţinerii
îngreuna realizarea unei înţelegeri asu­ repetate rin duri poziţia sa faţă de pla­ •irinei nucleare de către R F G ., intli-
pra măsurilor de întărire a păcii, dr nurile creării forţelor nucleare vini fi lercnt sub cc forma s-ar face acest în comitetul OJ.U. pentru problemele
importanţă vitală pentru popoare. rate ale N A T O şi a avertizat des­ Iţjcni. şi nu pot să nu ţină cont în
După cum anunţă presa, ţările chis guvernul S U.A. împotriva urmă­ acest caz de necesitatea asigurării seni­ sociale, umanitare şi culturale
N.A.T.O. au început o nouă etapă de rilor primejdioase pentru cauza păcii lită ţii Uniunii Sovietice şi a aliaţilor
tratative in scopul elaborării unui plan pe caic le poate avea răspîndirea con­ t i Dă de gîndit, de asemenea, faptul dezvoltarea economică a fiecărei ţări.
tehnic-mililar concret privind crearea tinuă a armei nucleare Guvernul so­ N E W YORK 21 (Agerpres). - Nu este posibilă dezvoltarea economi­
în cadrul N A T O . a forţelor nuclea­ vietic a arătat că realizarea acestor că măsurile primejdioase întreprinse Comitetul O N.U. pentru probleine’c că şi industrială a unei ţări — a arai
în cadrul N A T O . nu pot să nu in-
re multilaterale, sub forma unei flote planuri poate deschide culca spic în ­ Jluenţeze negativ asupra mlădiţelor sociale, umanitare şi culturale dezba­ lat în continuare vorbitoarea — în con­
de nave la suprafaţa, înarmate cu ra­ zestrarea cu arma nucleară a Bundts- încă fragile ale înţelegerii şi încrcde- te în prezent raportul Consiliului eco­ diţiile existenţei analfabetismului, a
cilele cu focoase nucleare. v.chrulm vest-german, a cercurilor re J ii între state şi, prin urmare, nu pot nomic şi social, partea referitoare la lipsei de cadre cu pregătire corespun­
m e d ii e le c tr o te h n ic e , fu cc î
La 11 octombrie a-c. la cai Iiciul gc vanşarde din R F C ., cure nu-si ascund să mi se râsfrîngă defavorabil asupri aspectele evoluţiei sociale, programele zătoare. fără condiţii sociale adecvat*. Ţ in u r ă G ita B c lk o v u . a b s o lv e n tă c u n ei fc o l i K n sice (S lo v a c ia d e E stJ (
neral al N.A.T.O. de la Paris au în­ intenţiile de a obţine revizuirea fron căutării rezolvării problemei care preo- elaborate în acest scop in diferite zone Dezvoltarea socială este sirius legată :r. p rezen t p ra ctic ă lu u zin a d e lo c o m o t iv e d in m o to a r e lo r c lc z - ?
in a t e lie r u l
d e re p a ra ţie a
D u p ă c e a lu c r a i un tim fi
ceput şedinţele aşa-numilului grup di Iicrelor stabilite în Europa, şi nu nu­ iupâ omenirea, întărirea păcii generale. «le globului în perioada 1950-1900 In h i c e fi a a b s o lv it cu c e le m a i b u n e re z u lta te o se rie d e e x a m e n e te o re tice , i
lucru al N A T O ., alcătuit din rcpic- mai revizuirea frontierelor. cursul dezbaterilor din Comitet s-a şi condiţionată de dezvoltarea econo­ | C ita B e tk ov a u rm ea ză să c o n d u c ă in p ro b ă , sub su p ra v e g h e re a u n ui io ■ î
ztnlaţii S U.A., Angliei, R F C , Ita­ Nu este întîmplâlor câ cercurile răz­ arătat că raportul scoate în evidenţă o mică.
serie de probleme majore ale vieţii \ ţ in t e lo r , p rim a lo c o m o t iv ă e le c tr ic ă fie un tra seu d e W-0tHJ Iun. (în eta p e). \
lici, Belgiei, Greciei şî Turciei, pen­ boinice din R F G . acţionează în pre­ In continuare reprezentanta R P.U a
iconomicc şi sociale în lume, caic re­ \l)nf>ă a ce a stă /n o b ă p r a c t ic ă , ţin u ră C it a B eth ou a va d e v e n i p rim a fe m e ie *
Scrisoarea adresată clamă atenţia statelor şi eforturi pe împărtăşit apoi din experienţa acu­ { t /c c a n i c d e lo c o m o t iv ă e le c tr ic ă d in C e h o s lo v a cia . \
în cercări «le reg lem en ta re de Kennedv Congresului plan internaţional. In centrul atenţiei mulată de ţara noastră în domeniul /.V F O T O ; C ita P etliov u , îm p re u n ă eu in s tru cto ru l D a n ie l L ch o ts h y .\
raportului se află probleme ale ţâri­
rezolvării pioblemelor sociale.
S. U. A. lor in curs de dezvoltare.
a con flictu lu i algcro-in arocan In raport se arată că in unele re ­
W A S H IN G TO N 21 (Agerpres). —
giuni ale glubului milioane şi milioa­
Buletinul de şliri al Casei Albe ne de oameni trăiesc în lipsuri, sără­ Republica Dom inicană
ALGER 21 (Agerpres). — nistrul de externe al Republicii Con anunţă c.T preşedintele Kenncdy a cit şi ignoranţă.
In timp cc la frontiera algcro-marn- po (Bra/zaville), Kalanda. LI s-a pro­
cană continuă să aibă loc ciocniri m i­ nunţat pentru găsirea, in cadrul O r­ odiesal Congresului S.U A., o scri­ In intervenţia sa din şedinţa din 21 Situaţia politică
litare, in capitalele, ţârilor africant. ganizaţiei unităţii africane, a unor cai soare care insofeşle raportul anual octombrie, a Comitetului, Maria Gro-
precum şi la Organizaţia Naţiunilor pentru soluţionarea paşnică a conflic­ cu privire la programul de acorduri v.a. reprezentanta R. 1\ Rominc, a ară­
Unite arc loc o vie activitate diplo­ tului. Preşedintele R.A.U., Nasser, a comerciale. Printre altele, in scri­ tat că delegaţia ţării noastre acordă continuă să se menţină confuza
matică în scopul reglementării paşni­ adresat regelui Marocului, regelui L i ­ soare se o/irină că Slalele Unite vor o atenţie deosebită discutării raportu­
ce a conflictului dintre Algeria şi M a ­ biei, preşedintelui Tunisiei şi pre­ continua să acţioneze ba/îndu-se pe lui Consiliului economic şi social. Noi
roc. Ministrul de externe algerian, şedintelui algerian telegrame in caic convingerea că ţoale noţiunile „vo r considerăm că ridicarea nivelului de SANTO D O M IN G O 21 (Agerpres).— Nucva, tare s-au pronunţat împotriva nar dominican al fostului preşedinte
Bouteflika, a sosit la Rabat împreună le cerc să întreprindă măsuri pentru a profila mai mult de pe urma expan­ viaţă şi rezolvarea problemelor sociale juntei militare. J ud ii Bosch şl de parlidul revoluţio­
cu ministrul de externe al Eliopici. rezolva paşnic conflictul. Preşedintele siunii comerciale (leril de pe urma nu sînt numai chestiuni de echitate, Situaţia politică din Republica Do­ După cum transmite corespondentul nar social-creşlin. Jose Molina, pre­
Katema. Chiar în noaptea de 20 spic Republicii Ghana, Nkrumah şi primul tu imperativ social impus chiar şi d* minicana continuă să se menţină con­ şedintele Camerei deputaţilor, care a
21 octombrie ministrul de externe ;»I- ministru al Nigeriei au cerut, de ase­ restricţiilor care îngrădesc schimbu­ obligaţiile cc ne revin de a asigura t j- fuză, în timp te in diîerilc locali­ din Sdnto Doininqo al agenţiei Pren- fost dizolvată de noul regim, a de­
gerian l-a înl îl ni I pe împăratul E tio ­ menea, în telegrame adiesnte şefilor rile comerciale. Slalele Unite vor con­ tnror oamenilor drepturile cc le-au tăţi «iii avui lo t noi demonstraţii de sa Latina, in fala intensificării pro­
piei, lla ile Selassie, cu caic a discu­ celor două state, încetarea focului la tinua să depună eforturi pentru eli­ fost recunoscute prin Declaraţia drep­ protest împotriva instaurării la pu­ testului popular, junta militară şl clarat că această propunere reprezin­
tat actuala situaţie de la frontieră graniţa dintre cele două ţări şi înce­ minarea tuturor restricţiilor care turilor omului, ci reprezintă totodată tere a unui regim m ilitar anticonstitu­ partidele de dreapta tare o sprijină tă o manevră care ar menţine guver­
algero-marocană In urma acestei în ­ perea tratativelor. stingheresc exporturile*1. nul sub controlul m ilitarilor şi că
c condiţie indispensabilă peniiu însăşi ţional. Peste 50 de persoane au lost au holăril să procedeze la „o lăr­
trevederi, la 21 octombrie, modifieîn- arestate la Santo Domingo in cursul gire" a guvernului in tare ar urma partidele de opoziţie considera nece­
du-şi urgent programul, împăratul sară „înapoierea la o viaţă consti­
unei asemenea demonstraţii împrăş­ să fie incluşi reprezentanţii altor par
Hailc Selassie a plecat la Alger, pen­ tuţională" prin recunoaşterea desem­
tiate de poliţie cu ajutorul grenade­ tide dr opoziţie, in afară de repre­
tru d încerca ca să medieze în înceta- nării lui Juan Casauovas ca preşe­
lea ostilităţilor. La sosire, el a fost lor cu gaze lacrimogene. Poliţia a o- zentanţii partidului socialist popular dinte al ţării. După cum se ştie, el
inlîmpinat de preşedintele Ben BeMa peral. de asemenea, noi arestări în /comunist). Această propunere a fosl a fost desemnat recent preşedinte al
i de majoritatea membrilor guvernu­ rin du rilc studenţilor din Ciudad insă respinsă de partidul revoluţio-
Republicii Dominicane în cursul unei
lui nigerian.
După cum anunţă agenţia France şedinţe secrete a congresului dizolvat.
Presse, în cursul zilei de 20 octom­ Intr-un manifest care se diluzează
brie, preşedintele Ben Bclln a avut nu­ Agravarea situaţiei interne din Congo clandestin în Republica Dominicană,
meroase întrevederi cu membri ai gu­ partidul socialist popular dominican
vernului algcnan, precum şi cu nume­ reţine atenţia presei occidentale cheamă Ia o amplă mobilizare popu­
roşi diplomaţi africani. C A M B O D G I A
lară şi la intensificarea rezistenţei
La Cano a sosit o delegaţie guver­ T e m p lu l d in A n âX- LONDRA 21 (Agerpres), — Ziarul elveţian „N ene Zurclter Zel-
namentală algeriană pentru a aduce h o r -V a t, o c a p o d o ­ Agravarea situaţiei interne din Con­ lung", referlndu-sc la alegerile par­ faţă de noul regim militar, „ca sin­
gura cale penlru înapoierea la un
la cunoştinţa Ligii arabe poziţia Alge­ p e ră d e a rh ite ctu ră go retine* toi mai mult atenţia presei lamentare care urmează să aibă loc
riei. Pe de altă parte, ministrul de ex­ ţi scu lp tu ra c a m ­ regim constituţional şi la respecta­
occidentale. iu primăvara următoare, menţionea­
terne al Marocului. Balafrcj, a decla­ b o d g ia n a . rea drepturilor democratice ale popo­
rat. în legătură cu rezoluţia adoptata Asliol. ziarul londonez „Times" ză discreditarea in ochii maselor de rului". „Calea spre succes, se aratd
fîmbuLâ de Liga arabă prin caic se scrie; ,,Descompunerea Conqonlui se alegători a multor politicieni penlru (ii manifest, o constituie unitatea în­
cerea retragerea forţelor armate ale aită în prezent intr-un stadiu foarte care „ideile politice nu joacă însă tregului popor, a tuturor forţelor
celor două părţi pe poziţiile din a ju ­ avansat. IniTa(la monedei este doar derft un rol secundar, pe primul loc care condamnă pe autorii lo vitu rii de
nul izbucnirii ostilităţilor, că o consi­
unul din aspectele > acestui proces. O situindu-se lupla pentru puterea po­ stat şi a celor care se pronunţă in
deră „nulă" Iar misiunea de concilk'e simplă devaluarc a discreditatului litică şi acapararea celor mai bine favoarea legalităţii şi democraţiei".
„in u tilă -*. Misiunea de conciliere al­
franc coagulez v j lăsa doar un scurt plătite posturi şi a privile giilo r care Manifestul adresează un apel la de­
cătuită ca urinare a liotărîrii Ligii ara­ deschid membrilor parlamentului şl
be. pleacă la Alger in ziua de 22 oc­ răgaz* economici, dacă nu va cxisla clanşarea unei greve generale de
tombrie. Si un guvern care sâ ştie exact ce guvernului calea spre tot felul de a- prolest im polriva noului regim.
Conflictul de frontieră ulgero-maro- vrea şl care să dispună de o armată facerl necurate". Potrivit agenţiei Pronsa latina,
ran preocupă în mod arzător guvci- disciplinată. Un nou ajutor nu ar face ★ după apariţia manifestului, inqineril
Dele statelor africane, a declarat m i­ derît să alimenteze febra. Situalia LFOPOLDVILLE 21 (Agerpres). — din întreaga Republică Dominicană
maselor congoleze va deveni şi mol La 20 octombrie, preşedintele Repu­ au declarai o grevă simbolică şi pe
Scurte ştiri © Scurte ştiri © Scurte ştiri Lordul Home a anun(at grea". „C onlinuă anarhia în Congo" blicii Congo, Josepfi K.isavubu, a de­ străzile capitalei |ării a avut loc o
cretat stare excepţională pe teritoriul
subliniază chiar in titlu un articol
noi numiri tu guvernul apărut In ziarul vest-german „Deuts­ I eopoldville-ulwi pe o perioadă de demonstraţie a femeilor care a lost
englez che Zeilung" ; „Şomajul foametea $1 sase luni. reprimată de poliţie,
B U D A I* L S T A — M 'f . l . u n a n fă că in ca p ita la M a r ii B rita n ii p rim u l m i­ late pe te ritorial algerian. Din aceste
n a v u t lo c o fe d in fă lă r g ită u C .C . n istru a l G u y u n e i b r ita n ice , C h cd tli motive guvernul Algeriei a hotârit ca LONDRA. 21 (Agerpres). - teama, se arată în articol, consituie
a l P .M .S .U . la ca re J u n os K u d ‘r . J u g a n , p rim u l m in istru a d ju n c t , llrin - incepînd de la 21 octombrie ac si Lordul Home, primul ministru englez încă grijile principale ale republicii
p r im -s c c i ciu r a l C C- al l*.M S .U ., a d le y llen n , lid e r ii c e lo r d o u ă p a rtid e reglementeze tiunsfcnncu de capita­ a anunţul luni, noi numiri în guvern. congoleze. Dezastruoasa situaţie eco­ De pretutindeni
in fo rm a t p e t e i p re z e n ţi d e sp re un ele d e o p o z iţ ie , p re cu m fi g u v e rn a to ru l lu ri in străinătate1'. Primul lord al amiralităţii a lost nu­ nomică a acestui stal african se og lin­
p ro b le m e a ctu a le d e p o litic ă ex te rn a . c o lo n ie i, ftiiljih G re y . A’/I.VCOOA' — Guvernul birniunez mit lordul Jdlicoc, iar secretar de stat VAL NEOBIŞNUIT
A u fo s t d is cu l a le, d e a se m e n e a , )/- a annnfat naţionalizarea întreprinde deşte şi In moneda sa. Francul con- puşte pentru a suhţia rîndurile lor.
K L W Y O R K — C u n o scu tu l om de pentru problemele de război — |.»- Îngroziţi, hipopotamii avi trecut gra­
p o a r te in p io b l c m c l c cu re n te a le e c o ­ rilo r producătoare de ţig ă ri fi a ce. mes Ramsclcn în locul lui Hoscp i golez a devenit de fapt lipsit de orice DE CĂLDURĂ
ftiin fă fi lu p tă to r p e n tru p a c e d o i niţa, iinvadmd Congo-ul.
n o m ic i n a i to n a le . D u p ă d e z b a te r i C o ­ lor de prelucrare a pcftclm . Măsum Godbcr care acum cîleva luni l-a în­ valoare. In (ară cursul oficial pentru
S .U .A . d r. I.inu s P a u lin g , că ru ia i N E W YORK 21 (Agerpres). -
m ite lu i C e n tra l a a d o p ta t in u n a n i­ urc efect retroactiv incepînd tic t.i locuit pe John Profumo
s-a d e ce rn a t recen t P re m iu l A o b el o liră sterlină britanică este de 1C5
m ita te h o ta r in . data de Hi august 71/6 'J. Asupra oraşului New York s-a UNUL DINTRE
p e n i n i p a ce. a d e cla ra t că va p ă ră si In noul guvern a fost numit şi fiul abătut un v;\l neobişnuit de căldură
A c e a s tă a cţiu n e a fo st în trep rin sa franci congolezi Cursul neoficial este
L A U S A X M L — C o m ite tu l d in Lu* In stitu tu l t e h n o lo g ic d in C a lifo r n ia , lostului prim -m iim tru Macinillao, CEI MAI VECHI PEŞTI
in v irtu te a le g ii ca p r iv ir e la n a ţ i o ­ pentru această perioadă a anului.
u sa n u c p e n tru a p â rn re a d re p tu r ilo r u n d e a c tiv e a z ă d e p este 4U d e an i. Mauriec MucmiJIan. în funcţia de se­ de 450 de franci, dar la hursa nea- Termometrele* au înregistrat sîmbă-
n a liza re a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tria le
p o p o r u lu i k u rd a d i!u z a t un a p e l ul p en tru a se co n sa cru ac tiuit ă (îi in cretar pentru problemele economice ia gră se plătesc (tină la 1.500 de franci A L M A A FA 21 (Agerpres) —
fi c o m e r c ia le c a i c se a flă in p r o p r i e ­ (ă 2.X de grade, slabilinclu-sc în a-
B ir o u lu i P o litic a l P a r tid u lu i d e m o ­ d o m e n iu l r e la ţiilo r in te rn a ţio n a le . ministerul de finanţe. cest fel un nou record al Icmpcratu- Pescarii din Marca Arai au reîn­
tatea p a r tic u la ră p ro m u lg a ţii d e c ă 'r a penlru o liră sterlină".
crat d in K u rd ist a n . a d re sa t m a i m u l I )c la 1 n o ie m b r ie , el iţi v a în ce p e g u v e rn u l H m n a n ic i la 10 o c to m b r ie . liî pentru luna octombrie, maxima ceput să pescuiască peştele denumit
tor şe fi d e s to le , fi O r g a n iz a ţie i -Vo- a c tiv ita te a d e c e rc e tă r i în c a d ru l L O \ DBA — La Glnsgow a aval atinsă pînă în prezent liind de 27 ..acipcnsci-midivenlis**, caro este unul
(ia m lo r U n ite A g e u fiu P ru n ce P ic s -
C e n tru lu i p en tru stu d ie re a in stitu it loc un m iting al adversarilor 1na> Noi lupte intre forţele patriotice
sc re la te a ză că în a p e l se c e rc s p r i­ ila r d e m o c r a tic e d in o r a fu l S an ta m arii nucleare din Scolia. Burtici* grade în anul 194.0. dintre cei mai vechi peşti cunoscuţi
jin p en tru ca „ g u v e r n a t ira k ia n s ) în bune şi care a dispărut de multă
Bai b a ra , statul C a lifo r n ia . paulii la m iting au cerut dcsfiin'n şi trupele diemiste
p u n ă ca p ă t ră z b o iu lu i im p o triv u p o ­ ren tuturor bazelor ante tic ane pentru CONGO-UL INVADAT vreme Greutatea unora dintre a-
p o r u lu i k u rd fi să s a tis fa că c e r e r i!* A L G L R — L u i u d C uvhltul la ~0 SA IG O iN 21 (Agerpres). —
submarine dotate ca rachete „Baiu ccşli peşti atinge 80 kg.
ju ste a le a c c s tu iiC , c o n c r e tiz a te in o c to m b r ie în c a d r u l u n ei c o n fc r in /t ris‘‘ , existente in Scolia. După cum onunfă agenţia France diemiste din apropierea acestei loca­ DE MII DE HIPOPOTAMI
d o r in (a d e a se a c o r d a K n rd ista n u d e p resă B a ch ir tln u m n za, m in istru , lităţi. Ciocnirile m ililare au avut loc, Specialiştii din Uzbckislan şi Ka-
In rezolului adoptată la miting, Presse, în nllimele zile. în V ie tn a­
lu i a u to n o m ia . e c o n o m ie i a A lg e r ie i, a fă cu t o d e demonstrant ii s-au pronunţai de ase­ de asemenea. în Îm prejurim ile lo ci- R U IN D I 21 (Agerpres). — zahstan au hotârit să amenajeze
c lu r a lic cu p r iv ir e la r e g le m e n t a r e j mul de 6ud au lost semnalate noi lilăţii Ben Cat, în regiunile Tain Ky Congo-ul a fost invadat de mii cursurile superioare ale fluviilor
L O \ D R A . — M ă r fi u rm ea ză să in menea, îm potriva p a rticip ării Angliei
e x p o r tu lu i fi a tra n s fe r ă r ii d e c a p . luplc între forţele patriotice şi tru­
ce a p ă la L o n d ra c o n fe r in ţa cn p l i ­ Iu proiectatele furie nucleare m ullilu- şi Quienhon situate In centrul ţării, de hipopotami. Invazia se datorcaza Amu-Daria şi Sir-Daria, unde se
ta lu ri in stră in ă ta te . pele diemiste. Cele mai puternice
v ir e la a c o r d a r e a u n ei n o i c o n stitu ţii t erate ale N A.T.O., ceri ml, in ace- faptului câ, în Uganda numărul găsesc locurile de depunere a icre­
G n y a n c i b r ita n ice , p rin c a i c a cea sta „ A s o u l tim p u l a d e clin ut B a ch ir la fi tim p, guvernului britanic lâ ciocniri au avut loc în localitatea in localitatea Duc Hoa, la 30 km hipopotamilor crcscînd foarte mult. lor acestor peşti pentru a favoriza
c o lo n ie v a p rim i in d e p e n d e n ta . Ia B ou m uza, să se p u n ă ca p u l scu rg e rii sprijine propunerea pentru crcarcu Loc Ninh, operaţiunea fiind declan­ vest de Baîcjon, în dello fluviulu i Mc-
v e d e r e a a cestei c o n fc n n fţ ' au sosit in stră in ă ta te a c a p ita lu r ilo r a c u m u ­ unei zone dcnuclcariuile in Europa. şată de forţele palrîolice care r j kong şi )n unele localităţi situate păzitorii rezervaţiei natuaralc Quccn reproducerea acestei specii de peşti
Elisabeth I‘ark au început sâ-i îm­ uriaşi.
atacai posturile Inlarlle ale trupelor la nord-est de Saigon
40.065
Reducţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, tcleloa 15 83, 12 75, 15 85, 2U 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Dueuţiei G enerale P. 1 i.R. ur 2G3.J28 din 6 n o ie m b rie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Devo.