Page 69 - 1963-10

l\b\;OU .

H ,: i U
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I S T A N *» I0ME C ^IH llM
In cadrul exploatării miniere Uricani a fost
organizat încă in urmă cu patru ani un ştand
J. de cărţi cu plata in rate pentru mineri. Cei peste
200 de „abonaţi" ai standului trec des pe la
• Magazin, t biroul sectorului 7, unde iun<ţionează acesta,
pentru a consulta noile cărţi sosite. Şi, nu dc
(pagina 2-a) ; puţine ori, rubricile din registrul de vinzări
• In dezbaterea comuniştilor — proble­ rezervate cumpărătorilor Liviu Bota, Iuliu Blaj,
mele dc baza ale muncii dc instruire şi 0 Iosif M uarct şi alţii sint completate cu noi ci­
educare, fre. Ei se numără printre acei care şi-au format
• Şantier de creaţie, L frumoase biblioteci personale şi care, (a fie­
• Unde mergem azi, care zi de salariu sau chenzină trec pe la
(pag, 3-a); stand pentru a cumpăra cărţi noi.
• De peste hotare, K
(pag. 4-a)
„TELEVIZORUL" MINERILOR
Anul XV. Nr. 2741 DUMINICA 20 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani 0
La Aninoasa „tele­ cele 5 clişee prezen­
L vizorul'' minei este t a i , a reliefat pe evi­
cunoscut î n c ă dc denţiaţii miner, satiri-
mulţi ani. Periodic, zind prin caricaturi şl
Ce măsuri afi luat pentru obţinerea B înainte dc incepcrca versuri bine reuşite pe
schimburilor,
minerii
cei cerlaţl cu disci­
au
program
plina Noul
prilejul
să alic
QNCHE -♦ ♦♦♦ * ♦ ♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦♦ ♦♦♦♦ ♦ ♦♦ noul dc la mina lor cierea u n a n i m ă a
s-a bucurat de apre­
prin intermediul „te ­
unor recolte sporite în anul viitor? J- levizorului". Z i l e l e spectatorilor mineri,
trecute, sule de m i­
fiind, şi dc dala a-
t neri de aici au asis­ ceasta un indomn
pentru o muncă mal
tat la noul program
dat de colectivul te­ spornică, mai con­
Semănatul — Pe întreaga suprafaţă — levizorului, care, în ştiincioasă.
la timpul optim numai lucrări de calitate i
F l e r v e e l i i
In toamna aceasta, noi am planifi­ Zoldea, Gheorghe Sorea etc. care
Potrivit plnuni ui de prodiic(ie. Iu p e n t r u o ( e l ă r i i
gospodăria colectiva din Scbcţ vor cat să însăminţăm cu gnu o supra­ muncind dc mai multă vreme în gos­
trebui insăinhifiite in toamna aceasta faţă de S>9 hectare. Ca urinare a podăria noastră, cunosc bine terenul, De la începutul acestui an tinerii din
precum şi unor colectivişti cu o b.i-
770 Im cu griu-secară, 75 Im cu orz bunei organizări a muncii, pînă io Valea Jiului, mobilizaţi dc organizaţiile
fi 50 Im cu securii furajeră■ Pinii Iu ziua de 17 octombrie am însămîn- gată experienţă în această directe U.T.M.. au desfăşurat o largă acţiune pa­
tat cu această plantă 212 hectare. cum sînt Ionel Crişan, Livi Popa,
17 octombrie. -Uri ha nu fost sein i- triotică dc colectare a fierului vechi. In
nnte ui griu-secară. 75 Im cu or: ţi Pentru a pune baze trainice obţi­ Aron Sav, loan Banu cte. t primele 9 luni ale anului ci au predat
50 Im cu secară furajeră. Ne-nu mai nerii unor producţii sporite am hiat Dc asemenea, s-au luat unele mă­
rămas deci dc însămînlul circa 300 din timp o scamă dc măsuri. Spie suri şi cu privire la densitatea plan­ către l.C.M. Petroşani o cantitate de 2.468
hectare cu griu-secară Pentru execu­ exemplu, înainte dc începerea se­ telor pe m p şi la adîncimca insă* tone fier vechi.
tarea acestei lucrări, potrivit graficu­ mănatului, atit tractoriştii cît şi co­ mînţâriloT lntrucît densitatea diferă a De asemenea prin predarea utilajelor
lui întocmii, mai avem la dispoziţie, lectiviştii care lucrează pe semănă­ dc la un soi dc săminţă la altui, pen­ şi maşinilor casate, au înscris pe lista
practic. S zile. Timp suficient, duci tori, au fost instruiţi asupra felului tru fiecare soi în parte folosim can­ realizărilor încă 582 tone fier veelii.
• avem în vedere faptul că maţi mie cum va trebui executată această lu­ tităţi diferite de sămînţă. La so.ul Cu cele mai bune rezultate au muncit
S.M.'f.. din Mi'-.'curcii. care deservesc crare. Apoi, după amplasarea şi sta­ Ponca, spic exemplu, folosim cile 229 membrii organizaţiilor U.T.M. de la
gospodăria noastră, realizează în me­ bilirea soiurilor dc gnu pe care Ic în- leg sămînţă la hectar, la soiul Harac &
die la semănat circa 40 hectare. E tc sămînţăm, acestora le au fost repar­ cile 21U kg, iar la Bezoslaia cite 233 kg. U.R.U.M.P., Preparaţia Lupeni, mina Vul­
vor trebui folosite insă cu maximum tizate loturile, iar pentru a le muri Rezulta lele dc pîna acum dovedesc can şi Şcoala de 8 ani nr. 5 din Petro­
dc randament. In acest scop de cî- cointeresarea în vederea executării că se respecta întrutolul masurile sta­ t şani.
unor lucruri dc bună calitate, au fost bilite de noi, fapt ce va asigura ob­
leva zile fiecărui tractor i s-u asi­ ţinerea unor producţii sporite dc grîu
emise ordine dc lucru pentru fiecare
gurat ţi schimbai doi. tractor. Executarea lucrărilor de la hectar. 3 0 7 .0 0 0 lei venituri
ing. AURORA A L liU semănat a fost încredinţată ing. VIO R IC A B A T A L A N i
C A C. Sebej tractoriştilor Gheorghe $uba, loan G A C. llia de la g rădină
Potrivit pl anal ai dl ne roţii, 50 tone ardeI,
La cultura grîului soiuri de mare productivitate produci ic, colccliuiţtii 24 tone vinele, 27 tona
K din Sebeţ trebuiau să gngoţari, 04 tone var­
. G i , * j * s realizeze anul acesta ză etc., gospodăria tt-
Din experienţa dobîndita nc-am fel, urmărim ca lucrările de pregătire rată, noi am putut începe semănatul din legumicultura ve­ mintită a rcuţit să dc-
convins ca prin folosirea soiurilor de a terenului şi semănatul să fie de grîului încă de la 23 septembrie, lu­ 0 nituri bă ne ţii in va­ păţească veniturile pla­
înaltă productivitate putem contribui bună calitate, să se încadreze in ep i­ crare executată piuă acum pe 232 loare de 204 000 Ici. nificate ţi să realizeze
la continua sporire a producţiei )a ca optimă. hectare. L Obfinind produefii
ha. Anul trecut, spic exemplu, inşă- Avînd terenul pregătit din timp şi IO R D ATE ION Prin cleduarca lucrărilor de discuire a terenului, la G.A.S. din Orăşlle s-a asigurat un peste cele planificate din vin za rea legume­
minţînd 3U3 ha cu astfel de soiuri întreaga cantitate de săinînţă asigu­ preşedintele C A.C, Simcrla pat bun germ inativ pentru sămînţă. ţi valorificind prin u- lor ţi zarzavaturilor
am reuşit să obţinem o producţie (ie IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Gheorghe Mărginean, la discuit. Polo : V. ONO IU nită(ilc dc stat 40 to­ 307.000 lei.
grîu cu mult mai marc decît în ami
precedenţi.
Rezultatele bune obţinute nc-au de­
terminat ca şi în toamna aceasta :â B * M I N F I I D IM V A g.J w j H II H II i II Concurs de admitere la institutele pedagogice
semănăm 2G2 ha cu grîu din soiul
Ponca şi 62 ha cu Bc/.ostaia 1. U lti­ da învăţători cu durata de 2 ani
ţii mari dar numai pe terenuri bune. îndeplinirea planului tehnic — în centrul atenfiei Se aduce la cunoştinţă că luni, 28
mul din soiurile amintite dă produc­
In primul an de studii se acordă
In acest scop el a fost amplasat pe octombrie a c., se va ţine concurs de burse dc stat tuturor elevilor care în­
rele mai fertile tarlale, cu sol pro­ zdmiterc la următoarele institute pe­ deplinesc condiţiile prevăzute de regu­
fund, bogat în elemente nutritive, Mai mul! de 1GOO.OOO tone cărbune dagogice dc învăţători — cursuri dc zi: lament, iar în al doilea an, în care
permeabil pentru apă şi aer unde au M in e r ii V ă ii J iu lu i an extras d in a d in e u ri in cete trei trim estre tre cu ­ Bacău. Arad (cu limba dc predare io - accentul se pune pe practica pedagogi­
fost cultivate planlc bune. premergă­ te d in a n u l acesta a p r o a p e 105000 m u c d e că rb u n e c n e s ific a b il ţi e n e r ­ exirase cu susţinere modernă mînă şi germană). Blaj, Cluj, Aiud. că la catedră, toţi elevii primesc sa­
toare (trifoi şi cartofi). g e tic p este sa rcin ile d e p la n , an s fio iit p ro d u c tiv ita te a m u n cii p e b a zin la (cu limba dc predate maghiară), O ra ­ lariul corespunzător funcţiei de invă-*
1,240 to n e că rb u n e p e p ost ţi au re d u s co n su m u l s fic c ific In lem n d e m in ă In abataje şi galerii,.m inerii au fo­ in 9 luni, mai mult de 1 000 000 tone
Cultivăm dc asemenea SG ha cu dea, Galaţi, Deva. laşi, Sighet, Odor- ţător stagiul1.
cu 2.3S m c p e 1 000 tune d e că rb u n e e x tra se fu 'ă d e p e r io a d a c o r e s p u n z ă ­ losit în primele trei trimestre din a- de cărbune, depăşindu-se prevederile
giiu din soiul Cenad 117 care fiind hei (cu iiinha dc predate rnmînă (I In aceeaşi zi — 28 octombrie — se
to a re a a n u lu i trecu t. L a te m e lia a c e s to r su cce se a stat în m a re a m ă su ră
un soi mai puţin pretenţios l-am am­ cesl an pe scară largă 6uslincrea planului tehnic cu 14.3 la sulă. Mai maghiara), Buzău. Botoşani şi Cons­ ţine concurs dc admitere la cursui
p re o c u p a r e a p e rs ev e ren tă a m u n c it o r ilo r ţi c a d r e lo r t c h n ic o -in g in e r c ş li p e n ­
plasat pe terenurile mai sărace, unde metalică. Numărul abatajelor fronta­ mult de jumătate din această canti­ tanţa
tru e x tin d e re a m eca n iză rii, a su sţin eri'. m e ta lice fi u a lto r p r o c e d e e m o ­ iile fără frecvenţă la institutele peda­
nu am avut posibilităţi dc a le în ­ le armate metalic din minele Văii tate de cărbune — 638.000 tone — s-a La Institutele pedagogice de învă­
d e rn e d e lu cru fo lo s it e la e x tra g e rz a că rb u n e lu i d in a b a ta je ţi la săp area ţători -— cursuri de zi — sint primiţi gogice dc învăţători din : Arad, Cluj,
Jiului a fost de 22, iar al abatajelor extras din abatajele frontale ale m i­
graşă. lu c r ă r ilo r m in ie re d c d esch id e re . P ic v e d e r ile p lin u lu i teh n ic au fo st în d e ­ absolvenţi ai şcolilor medii dc culturii Galaţi, Iaşi. Sighet, Odorhei (cu lim ­
cameră, susţinute cu armare mixtă, nei Lupeni. Din abatajele cu susţine­
Pentru a putea urmări felul cum se p lin ite ţi ch ia r d e p ă şite cu m ult l i ce i m a i iin p ortim li in d ic a to ri. l u f j generală cu diplomă de maturitate, io ba dc predare maghiară), Botoşani şi
c îlc v a e x e m p le : de 48. Din abatajele frontale şi prea- re mixtă, cea mai mare cantitate dc
comportă aceste soiuri precum $î al- vîrslă dc cd mult 27 ani.
bataje armate metalic, precum şi din cărbune au extras-o minerii de la Bucureşti. Disciplinele de concurs sint
lele, am organizat şi un lot experi­ Concursul de admitere se va da fa aceleaşi ca şi la cursurile dc 2Î.
abatajele cameră la care s-a extins Petrila — peste 25000 tone. urmaîi
mental. Acest lot cuprinde G soiuri Pesfe 38 km de galerie cu armare metalică armarea mixtă s-au extras in total, fiind de cei din Uricani cu 14.286 tone. următoarele discipline. Înscrierile se fac la secretariatele in i
(fiecare ocupînd o suprafaţă de ) — Limba şi literatura romîna — slitutclor pînă în scara zilei prcincri
M in e rii dc la lucrările de deschi­ la lucrările miniere de investiţii, ir scris şi oral.
ha), semănate în două variante P ri­ gătoarc examenelor.
deri şi pregătiri au lolosil pe scară rlusiv lucrările geologice $i de rep Vîfeze mari de avansare — Aritmetica — scris şi oral.
ma, unde premergătoarei a fost o -argă armarea metalică la susţineica raţii capitale, a scăzut simţitor la, — Istoria Rominiei — oral. Informaţii suplimentare se pot ob‘,i<
leguminoasă, iar a doua după prăsi­ galeriilor. Lungimea galeriilor armate de sarcina planificată. M nerii Văii Jiului 6e străduiesc tă medic pe C.C.V.J. 81,3 ni.I. pe lună, La secţiile cu predarea în limlxle ne de la institutele dc învăţători men<
toare. metalic, in primele 9 luni ale anului Depăşiri mari de plan la susţii:« creeze condiţii tot mai favorabile iuhc'iind cu 'J la sută pe cea plani­ minorităţilor naţionale candidaţii vor Donate precum şi de la sccţile de în-*
Pe lingă faptul că folosim soiuri rea metalică in galerii au realizat t t ficată da probă scrisă şi orala şi la limba şi vâţămînt ale Sfaturilor populare rcgio<
lolalizcdv.ă la loaie minele dm Valea creşterii productivităţii muncii şi spo­
dc marc productivitate, atenţia noas­ ririi producţiei de cărbune in a b o li­ Prin folosirea deplină n utilajelor literatura maternă. nalc şi raionale.
Jiului 38 404 metri — cu 7,5 la sulă Pioalărilc miniere Uricani şi Lupul
tră este îndrepală şi spic ceilalţi fac. tele cameră. Astfel, in tot mai mult? de marc productivitate s-au obţinut
moi mult dccit prevede planul tehnic. Colectivul minei Lbicani dc exeinp
toii care influenţează producţia. Ast­ abataje cameră, ei folosesc cratere viteze mari de avansare şi in galerii.
Aşa se explică dc altfel faplfal că a depăşit cu aproape 20 la sulă im' M inerii de la aceste lucrări, folosind
scurte biindale, perforatoare rot-jiive Spectacole pentru copii
consumul specific de lemn de mină cc.e planificat Ia armarea galerii!* * maşini de încărcat tip E.P.M. — I,
şi susţinere mixtă, reuşind să .scoată
P M.I.-5 şi reincărcătoare cu bandă,
două cim puri de cărbune pe schimb au realizat o viteză medie dc avansa­ Ieri, la Clubul muncitoresc al cu piesa ,,Voinicii din Deltă",
sindicatelor din Deva. Teatrul dc după-amiază. Spectacolele păpu­
şi aripă. Ca urmare viteza de avan* re pe bazin de circa C0 m l. pe lună, Stat dc păpuşi din Alba Iu!ia a
PANOUL EVIDENŢIAŢILOR s u r realizată in primeie trei trimes­ dppăşind simţitor sarcina planificată prezentat spectacole cu piesa şarilor din Alba Iulia au fost ur­
mările cu viu interes de nume­
tre, în abatajele cameră a atins in C. MATEESCU ,,Ursuleţii veseli", dimineaţa, şi roşi copii din oraş.
în întrecerea socialistă
M L *
c oncursul

corespon= Măsuri concrefe — rezultate bune

Indicator principal al planului do tul depus de întregul colectiv în aceas­ ririi productivităţii a fost continua
denţilor producţie — creşterea productivităţii în cele 9 luni care s-au scurs de la specializare a muncitorilor precum şî
tă direcţie s-a concretizat în faptul că
muncii — se bucură de o tot mai
ridicarea calificării lor. Perfecţiona­
largă atenţie din partea colectivului. începutul anului, s-a înregistrat o rea continuă a meseriei a permis oţe-
1 Oţelărici electrice din C S Hune­ creştere a productivităţii muncii cu larilor să elaboreze oţel mai mult şi
voluntari doara. Avînd permanent în vedere 4,0 l,i sută faţă de plan. dc calitate.
acest obiectiv, conducerea secţiei a
Se pune întrebarea cum am reuşit
Organizarea mai bună a locului de
căutat să găsească toate mijloacele «ă obţinem acest lucru. De la bun munca, folosirea judicioasă a celor
posibile şi eficiente în acelaşi timp, început trebuie să spunem că un fac­ 480 de minute afectate pentru lucru,
care să ducă la realizarea lui. E fo r­ tor important care a stat la baza spo- respectarea cu stricteţe a instrucţiu­
nilor procesului dc fabricaţie, s-au
dovedit a fi dc marc importanţă in
îmbunătăţind febno9ocgia de fabricaţie creşterea productivităţii muncii.
Dacă am obţinut succesele arătate
mai sus, apoi aceasta se datoreşte în
Sporirea productivităţii a preocupat rea sistemului hidraulic de evacuare se făcea manual dc către doi munci­ marc măsură executării la timp şt
permanent colectivul de muncitori, in­ cu un nou sistem mecanic. Datorită tori. Acum. este nevoie doar dc unul de calitate a reparaţiilor.
gineri şi tehnicieni al Fabricii dc do- acestui sistem s-a redus foarte muL singur şi acela doar supraveghează — Vorbind de creşterea productivităţii
lomită a C. S. Hunedoara Prinlr-a timpul dc evacuare De la 45 de m i­ funcţionarea instalaţiei dc transport muncii nu putem să nu amintim şi
serie dc modificări aduse procesului nute cît dura o evacuare cu vechiul Toate aceste modificări aduse în munca plină dc însufleţire a echipe­
tehnologie şi a unor mici mecanizări, sistem, s-a ajuns la numai 15-1,8 mi­ procesul dc fabricaţie precum şi ini* lor dc oţelari, conduse dc prim-to-
el a reuşit sâ sporească continuu pro­ nute. cile mecanizări efectuate au dus la pitorii Ştefan Rahotă şi Petre Bog-
ductivitatea muncii. Să amintim nu­ De asemenea, tot o îmbunătăţire im creşterea productivităţii muncii. Daci dăncscu, de la cuptoarele I şi II care
mai cîteva dintre ele şi anume pe portantă a procesului tehnologic csu* în anii trecuţi se producea în medie şi-au depăşit planul lună dc lună şi
cele mai importante. S-a modificai şi aceea a dublării vitezei de încăr­ 19 tone doluinită pe cap de muncilor, au redus rebuturile sub procentul ad­
principiul de funcţionare a cuptorului care a cuptoarelor prin modificarea acum s-a ajuns la o producţie dc 3U mis
dc S9 m c. care dc Ia 10-12 tone pe rcductorului dc Ia schip. tune pe cap dc muncitor PIccind de la succesele obţinute,
zi cit producea ' înainte a ajuns su la capitolul mici mecanizări s-au In obţinerea acestor importante re­ muncind în continuare cu şi mai mult
dea o producţie de G0 tone pe zi. obţinut rezultate importante Pe lingă zultate, a contribuit munca entuzias­ clan, colectivul secţiei noastre arc
Froductivitatca acestui cuptor va cres­ faptul că aceste mici mecanizări au tă a întregului colectiv al secţiei. Me­ toate posibilităţile să obţină o pro­
te în continuare. Există premise o contribuit la creşterea productivită rită să fie evidenţiaţi în mod deosebit ductivitate şi mai marc — calc sigura
în cursul anului 1964 el să producă ţii ele au uşurat mult munca munci­ maistrul Gheorghe Roth. şefii dc echi­ de îndeplinire a sarcinilor de plan
75-78 tone pe zi. Tot pe această l i ­ torilor şi au redus numărul lor la pe Emeric Vitez şi Ardclcnnu Gheor­ la toţi indicatorii.
nie a îmbunătăţirii tehnologiei de fa­ anumite locuri dc muncă. Aşa spre ghe, caic s au preocupat foarte mult
bricaţie se numără şi mai buna uti­ dc conceperea tuturor modificări! >r ŞTEFAN C A LD A R A R U
exemplu esle mecanizarea transpor­
lizare a .timpului de lucru a cuptoa­ aduse şi a micilor mecanizări. nonnator
relor, prin reducerea timpului de eva­ tului de dulomilă de la cuploare mg. M IRCEA RlCI-lIs (din postul dc corespondenţi dc
cuare. Aceasta s-a făcut prin înlocui­ la hala Pînă no de mult transportul şef de secţie la Oţelăria electrică a C S H )