Page 67 - 1963-06

Nr. 2637
BDamssAtoar».'.
Propaganda tehnică—
un nivel ridicat
îndeplinirea sarcinilor ce stan în
fata colectivelor întreprinderilor pri­
vind creşterea producţiei şi produc­
tivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii
produselor, reducerea preţului de
cost necesită folosirea mai deplină a
utilajelor, introducerea proceselor
tehnologice noi, extinderea inovaţii­
lor şl raţionalizărilor şi experienţei
înaintate în producţie. In aceste con­
diţii este firesc ca propaganda tehni­
că, preocuparea muncitorilor, ingine­
rilor şi tehnicienilor pentru îmbogă­
ţirea cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifi­
ce să stea într-o măsură tot mai mare
în atentia organizaţiilor de partid,
sindicat şi U.T.M.
Industria noastră se dezvolta şi se
modernizează rapid. In siderurgie,
minerit, conslrucţii de maşini şi alte
ramuri industriale din regiune au fost
introduse agregate şi utilaje din cele
mal moderne. Se pune problema :
oum să asigurăm o folosire raţională
a acestor utilaje pentru a obţine o
productivitate cît mai ridicată ? Aces­
te probleme trebuie să-şi găsească
răspuns în preocuparea permanentă
pentru îmbogăţirea propagandei teh­
nice.
Organizaţiile noastre de partid au
câştigat experienţă în această direc­
ţie. In regiune se foloseşte o mare
varietate de forme şi mijloace ale
propagandei tehnice: universităţi
muncitoreşti, lectorate tehnice, se­
siuni tehnico-ştiintifice, conferinţe,
dezbateri, schimburi de experienţă,
acţiuni cu sartea tehnică etc. Cum sînt
însă folosite aceste forme şi mijloace
de ridicare a nivelului calificării pro­
fesionale, de îmbogăţire a cunoştin­
ţelor tehnice ale muncitorilor, ingine­
rilor şi tehnicienilor ?
Se poate spune că fată de anii luat încă amploarea necesară. In une­
trecuţi, propaganda tehnisă a crescut le întreprinderi, numărul inginerilor
în amploare, cuprinde mase mai largi
de muncitori, este mai bine orga­
nizată şi mai bogată în conţi­
nut, îmbracă forme mai variate şi efi­
ciente. Numai în cele 5 întreprinderi
mari din raza oraşului Hunedoara, din
totalul de 1.870 conferinţe care s-au
tinut în anul 1962, peste 700 au fost
conferinţe tehnice, majoritatea dintre
ele fiind orientate spre problemele
majore ale producţiei, spre introduce­
rea de noi procedee tehnologice.
Printre temele conferinţelor expuse
la C.S.H. se numără: „Elemente noi
in producţia de fontă“, „Utilizarea
izotopilor radioactivi în industria
cocso-chimieă“ ş.a., susţinute de cadre
cu înaltă calificare ştiinţifică de la
institutele de cercetări.
A crescut preocuparea organizaţii­
lor de partid şi a sindicatelor în în­
drumarea comisiilor de ingineri şi
tehnicieni pentru organizarea de acti­
vităţi variate şi atractive ca: sesiuni
tehnico-ştiintifice, simpozioane pe teme
tehnice, prezentări de cărţi tehnice, edi­
tarea de buletine informative cuprin­
ziod noutăţi în tehnică, expuneri la
Măsuri pentru o mai buna deservire
a călătorilor
Ministerul Transporturilor şi Tele­
comunicaţiilor a luat în ultimul timp
unele măsuri menite să contribuie la
îmbunătăţirea deservirii călătorilor
pe «alea ferată în vagoanele-restau-
rant.
Astfel, numărul personalului care
deserveşte asemenea vagoane a fost
mărit la 5-6 lucrători, s-au îmbogă­
ţit meniurile şi *-au introdus retete
Să întărim necontenit disciplina în muncă
Intransigenţă faţă de lipsuri
(Urmare din pag. l-a)
şi Gheorghe Leonte. Toţi insă au fost
sancţionaţi de către conducerea sec­
ţiei, la propunerea maiştrilor, ai
mustrare scrisă.
C e r tific a te ... la com andă
Muncitorul Gheorghe Ciobo-
taru lucrează la prăji toarele noi
ale secţiei I-a furnale, într-un
post de care depinde buna apro­
vizionare a furnalelor cu mine­
reu prăjit. In ziua de 23 mai el
s-a prezentat la serviciu în stare
de ebrietate, fapt pentru care,
conform prevederilor regulamen­
tului de ordine interioară, şeful
de echipă l-a trimis acasă şi l-a
pontat absent nemotivat.
Fiind pus într-o asemenea si­
tuaţie, Gheorghe Ciobotaru a gă­
sit o „rezolvare originală". S-a
prezentat a doua zi la policlini­
ca combinatului şi a cerut con­
cediu medical, deoarece nu se
simţise „bine" în ziua preceden­
tă şi nu a putut merge la ser­
Vă mulţumesc, tovarăşi!
Sudorul Ştefan Nedelcu, de la
secţia a II-a furnale a C.S. Hu­
nedoara, a făcut multe neplăceri
colectivului în care lucrează. De
nenumărate ori grupa sindicală a
discutat comportarea nedemnă a
lui, absenţele nemotivalc de la ser­
viciu, atitudinea sa faţă de co­
lectiv şi de familie.
— Nedelcule, nu e bine ce faci
— l-a povăţuit şeful de echipă
Remus Lupii şi maistrul Andrei
Maier. Lasă-te de beţie. Familia
la duce lipsă de bani şi tu îi pră­
pădeşti cu alţii de seama ta.
De fiecare dată Ştefan Nedelcu
promitea solemn că se va îndrepta.
staţiile de radioficare etc. La E.M.
Lupeni/ au fost organizate în tri­
mestrul I din acest an 5 sesiuni teh­
nico-ştiintifice pe teme privind ex­
ploatarea unor noi stiate de cărbu­
ne, la I.C.S.H. se organizează perio­
dic simpozioane pe teme tehnice ca :
„Ce e nou în tehnica de construcţii“,
iar lunar se organizează „ore de in­
formare tehnică“, pe baza buletinelor
documentare.
La răspîndirea cunoştinţelor tehni­
ce in mase îşi aduc aportul şi cele 13
universităţi muncitoreşti şi lectorate­
le tehnice organizate în întreprinderi.
Pe baza programei, universităţile
muncitoreşti au pus accent pe dezba­
terea unor probleme strîns legate de
procesul de producţie în organizarea
lectoratelor tehnice. S-a acumulat de
asemenea o experienţă pozitivă la
Uzina „Victoria“ Călan, unde temati-
cile sînt bine orientate. In cadrul
ciclului de teme expuse la sectorul
furnale s-a pus un mare accent pe
probleme privind îmbunătăţirea con­
tinuă a calităţii fontei, ridicarea tem­
peraturii aerului Insuflat în furnale,
reducerea consumului de cocs ş.a.,
iar la lectoratul de la turnătoria de
lingotiere pe probleme privind proce­
sele tehnologice de formare.
Rezultatele obţinute în organizarea
şi desfăşurarea propagandei tehnice
dovedesc că atunci cînd există preocu­
pare din partea sindicatelor şi cînd
organizaţiile de partid controlează şi
îndrumă îndeaproape această activi­
tate, creşte şi nivelul muncii de pro­
pagare a cunoştinţelor tehnice în
rîndul oamenilor muncii.
Aceste rezultate nu sînt însă pe
măsura cerinţelor. Cu toate realiză­
rile obţinute, propaganda tehnică n-a
antrenaţi în munca de răspîndire a
cunoştinţelor tehnice în rîndul mun­
citorilor este încă mic. De asemenea,
unele organizaţii de partid şi de sin­
dicat cum sînt cele de la E.M. Vulcan
şi Barza, Uzina „30 Decembrie" Cugir
ş.a. nu se ocupă în suficientă măsură
de atragerea unui număr cît mai ma­
re de muncitori în sfera propagandei
tehnice. Slab se ocupă şi organizaţiile
U.T.M. din unele întreprinderi de
mobilizarea tineretului la însuşirea
cunoştinţelor tehnice, întreprind puţi­
ne acţiuni pentru mobilizarea tineri­
lor la cursurile de calificare şi ridica­ tetul orăşenesc de partid Petroşani
re a calificării precum şi la lectora­
tele tehnice şi universităţile munci­
toreşti, la simpozioane, prezentări de
cărţi tehnice eto.
O cerinţă de cea mai mare Impor­
tantă care se pune faţă de propagan­
da tehnică este aceea de a avea un
caracter concret, strîns legat de pro­
blemele locului de muncă. Propagan­
da tehnică nu trebuie considerată ca
un scop în sine. Ea trebuie să facă
de bucătărie dietetică. De asemenea,
au fost inlroduse vagoane-restau-
rant la trenurile speciale pentru
excursii.
Peste 60 la sută din vagoanele-
restaurant au fost reechipate în sco­
pul unei mai uşoare accesibilităţi a
călătorilor la vagonul-restaurant, a-
cesta este situat la mijlocul gar­
niturii trenurilor.
(Agerpres) lului conducător al partidului în eta-
Cei sancţionaţi au văzut în această
măsură o cale prin care pot să nu
mai comită abateri de la disciplină.
Ei au ţinut cont de acest lucru şi în
atitudinea lor faţă de muncă se ma­
nifestă acum mai multă răspundere.
viciu. Fără r se interesa îndea­
proape de acest caz dr. Rodica
Popescu i-a eliberat cerLificatul
medical cu ar. 7294, cu o scutire
de 3 zile în care a fost inclusă
şi ziua de 23 mai.
Uşurinţa cu care medicul res­
pectiv a eliberat un asemenea
certificat medical a avut urmări
negative în activitatea colectivu­
lui de la prăjitoarele noi, care
a fost solicitat la eforturi în plus
prin înlocuirea lui Gheorghe Cio­
botaru.
Acest caz, comitetul sindi­
cal al secţiei l-a sesizat la timp
comitetului sindicatului pe com­
binat, care conform instrucţiu­
nilor în vigoare nu a aprobat
plata drepturilor băneşti.
— E pentru ultima dală cînd le
mai credem pe r.uvînt — i-au spu­
s-o răspicat ortacii.
Angajamentele lui Nedelcu s-au
dovedit vorbe goale, aruncate în
vînl. Din avansul primit în luna
aprilie a dus familiei un singur
leu. Fapta aceasta a indignat şi
nemulţumit şi mai mult colectivul.
— Un asemenea element nu mai
pna'e fi dat pe brazdă. Nu se poa­
te face treabă cu el şi pace! au
spus majoritatea. Secretarul orga­
nizaţiei P.M.R., Gheorghe Dumi-
triu s-a frămîntat tot timpul, a
¦cîntărit îndelung situaţia şi a spus
tovarăşilor săi de muncă:
DRUMUL SOCIALISMULUI rA4& 3
Li.«L>>*C««^LCiL^'Si^WI^U^^asraEKKXl- Ş5™
Lucrări de îrrfrefinere
şi modernizare a drumurilor
In întreaga tară sfaturile populare locuri în ţara noastră. Prin aştarne-
vor executa anul acesta numeroase rea a două covoare de balast bitu-
lucrări de întreţinere a drumurilor minizat se măreşte rezistenta drumu­
rilor de 10 ori. Această metodă a
ounosoute, prin toate mijloacele, cele locale şi de modernizare a celor care
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ leagă centrele regionale de cele ra­ 11 I ifost aplicată g u succes şi pe şoselele
nicii, să contribuie activ la aplicarea ionale. Volumul acestor lucrări va fi
in producţie a metodelor şi tehnolo­ cu peste 10 la sută mai mare faţă Lupea-Sighişoara, Craiova-Filiaşi-Tr.
giei avansate, a experienţei fruntaşi­ de anul trecut. In regiunea Banat, Severin, Vaslui-Iaşl şi altele.
lor, să contribuie la îmbogăţirea cu­ de pildă, vor fi îmbunătăţite dru­
noştinţelor profesionale ale muncito­ muri comunale şi raionale pe o lun­ Şi Sfatul popular al regiunii Bu­
rilor, inginerilor şi tehnicienilor. gime de mai bine de 1.600 km, iar cureşti a aplicat o metodă intere­
Pentru aceasta se cere însă ca acţiu­ volumul lucrărilor de modernizare a santă. Aceasta constă în folosirea
nile întreprinse pe linia propagandei unor principale trasee va fi de trei la fundaţiile drumurilor a pămîntulul
tehnice să aibă o strînsă legătură cu amestecat cu ciment în locul pie­
producţia, să corespundă prevederi­ ori mai mare fată de cel din anul trei sparte. Această metodă aduee
lor actuale ale colectivelor de muncă 1962. Sfaturile populare din regiu­ economii în valoare de aproape
din fiecare întreprindere, să ţină pas nea Hunedoara au alocat din buge­ 100.000 lei pe km de drum moder­
tul lor pe 1963 pentru construcţia nizat, realizează o viteză de lucru
cu viaţa. de drumuri şi poduri aproape 10 mi­ sporită fată de aceea cu piatră, fo-
Conducerea şi exploatarea agrega­ lioane lei. losindu-se în acelaşi timp resursele
locale. Prin acest procedeu s-a rea­
telor noi de înaltă tehnicitate, pro­ Printre principalele trasee din tară, lizat modernizarea traseelor Bucu­
pe care se desfăşoară intens lucrări reşti-Călăraşi, Slobozia-Amara-Grivi-
gresul tehnic continuu, cer din par­ de modernizare se numără Curtea [a, Drăgăneşti-Videle-Roata, totall-
tea muncitorilor şi inginerilor un ni­ de Argeş — Căpătîneni, asigurîn- zînd peste 60 km, iar in prezent
vel de pregătire tehnico-profesională du-se astfel o bună legătură cu hi­ sînt în curs de modernizare încă a-
tot mai ridicată. Iată de ce munci­ drocentrala ,,16 Februarie“ ; Bacău- proape 900 km.
torii, inginerii şi tehnicienii din în­ Maineşli-Comăneşti, Cluj-Zalău, Iaşi-
treprinderile regiunii aşteaptă ca Răducani-Albiţa, Luduş-Sărmaş, Peş- La lucrările de Întreţinere şi mo­
propaganda tehnică să fie cît mai teana-Ţicleni, Nazarcea-Dorobantu şi dernizare a drumurilor un aport În­
bogată în conţinut, să fie concretă, să altele. semnat l-au adus zeci de mii de oa­
aibă în vedere nevoile producţiei, meni ai muncii care au efectuat nu­
să-i ajute să lucreze mereu mai bine. In urma studiilor făcute de spe­ meroase ore de muncă patriotică
Şi această cerinţă pune în faţa orga­ cialişti, multe, sfaturi populare aplică realizînd în cursul anului trecut eco­
metode noi de întreţinere a drumu­ nomii de peste 225 milioane lei
nizaţiilor de partid şi de sindicat rilor. Astfel sfatul popular al regiu­
nii Argeş a experimentat la între­ (Agerpres)
sarcina de a acorda propagandei ţinerea drumurilor, cu bune rezultate,
metoda înlocuirii pietruirii simple cu Cu 14 zile
tehnice mai multă atenţie, de a de­ material pietros combinat cu lianţi mai devreme
(bitum). Această metodă măreşte de
pune eforturi pentru a face ca activi­ Pentru realizarea sarcinilor ce Vedere de pe Valea Cugirului.
4-5 ori durata de exploatare a dru­ revin colectivului de mecanizatori
tatea de răspîndire a cunoştinţelor de la S.M.T. Miercurea în campa­
murilor, contribuind astfel la reali­ nia agricolă de vară, la această
tehnico-ştiintifice să se ridice la un unitate s-a acordat o atenţie spo­
zarea unor economii de circa 130.000- rită efectuării la timp şi de cali­
nivel mai înalt, corespunzător condi­
230.000 de lei pe km. Această meto­ tate a reparaţiilor la întregul uti­
ţiilor materiale create şi cerinţelor laj agricol.
dă a fost extinsă şi în alte regiuni.
mereu orescînde, să acorde mai multă Datorită bunei organizări a
In regiunea Cluj se utilizează în ba­
atenţie propagandei tehnice, parte in­ muncii în cadrul echipelor, s-a
last nisipul bituminös, care se gă­
tegrantă a muncii politice de masă, reuşit să se termine cu 14 zile mai
seşte în stare nativă în mai multe
să depună toate eforturile pentru devreme reparaţia şi rodajul ce­
ridicarea acestor activităţi la nivelul lor 77 combine pentru păioase,
cerinţelor actuale.
26 batoze, 9 prese de paie şi 9
tocători mecanice.
La obţinerea acestui succes La ponoul de onoare
G rija deosebita pentru închiderea, şi-au adus o contribuţie de sea­ La I.M, Ţebea, din raionul Brad, gonele de cărbune. Cea mai mare
se desfăşoară o întrecere susţinută contribuţie la această realizare şl-a
a n u lu i ele învăţăm ânt mă mecanicii: Vaier Francisc, pentru a se trimite la „ziuă" cit mai adus-o brigada condusă de Teodor
mult cărbune peste sarcinile de plan. Gherman, fapt pentru care a fost
Recent au început convorbirile re­ pa desăvârşirii construcţiei socialiste“, Patriche Olteanu, Nicolae Răulea, In frunte se află schimbul condus pusă la panoul de onoare al Între­
capitulative de închidere a anului şco­ „Statul nostru democrat-popular în de comunistul Andrei Abrudan, mais­ prinderii,
etapa actuală“, „Patriotismul socialist Mihai Mihăiescu şi alţii. tru miner, din stratul II oare a ex­
lar al sistemului învăţământului de şi internaţionalismul proletar“. tras peste plan, pînă acum, 120 va- MIRCEA TISU
partid de la oraşe. corespondent
S-au făcut, de asemenea, expuneri
Pentru buna desfăşurare a convor­ Meteorul de ia cola 1 5 8 5 m
birilor recapitulative, pentru spriji­ cu privire la sarcinile economice ce
nirea propagandiştilor şi cursanţilor stau in faţa întreprinderilor din Va­ Pe un pisc pleşuv din munţii Pa- laboratorul de prevedere a timpului — 320 — 72702 _ 98031 9690
în cunoaşterea cît mai temeinică a lea Jiului în privinţa creşterii pro­ rîngului se află — binecunoscută de la Institutul Meteorologic din şi aşa mai departe.
unor probleme deosebit de importante ductivităţii muncii, reducerea preţu­
ale politici; partidului nostru, Comi­ lui de cost, îmbunătăţirea calităţii turiştilor — cabana cu acelaşi nume. Bucureşti. Şi astfel acolo, se „fabrică“ Corespondentul confirmă:
produselor.
a organizat în această perioadă mai
multe acţiuni. O mobilizare bună a propagandişti­
lor şl cursanţilor la eonsultaţiile or-
CONSULTAŢII COLECTIVE ' ganizate s-a asigurat la minele Anl-
PENTRU PROPAGANDIŞTI noasa, Petrila, Vulcan.
ŞI CURSANŢI AJUTOR ŞI CONTROL Viscolul iernilor, ploile, căldurile timpul probabil de mîine pe care-l — S-a înţeles corect. Terminat,
Un ajutor preţios în clarificarea CERCURILOR ŞI CURSURILOR verii, nu o ocolesc, ba dimpotrivă o citim in ziare sau ti ascultam la Meteorul Okoş respiră satisfăcut,
împresoară din toate părţile. Ţugu­ radio. Pregătindu-ne să plecăm, înainte
anumitor probleme de bază ale teo­ Pentru a îndruma activitatea propa­ iată pe creasta cabanei e apimeta, iar Tocmai discutam cu meteorul Okoş de-ai stringe mina, l-am întrebai
riei marxist-leniniste, ale politicii gandiştilor, a ajuta buna desfăşurare
partidului nostru îl constituie consul­ a convorbirilor în cercuri şl cursuri, împrejurul ei se găsesc mai multe despre munca ce-o desfăşoară, depar- într-o doară.
taţiile colective. In fata propagan­ s-a elaborat un plan potrivit căruia
diştilor şi cursanţilor din toate loca­ peste 60 tovarăşi cu cea mai bună aparate şi instrumente meteorologice. te de locurile fermecătoare ale ora- — Ce părere aveţi, ne-ajunge din
lităţile Văii Jiului s-au tinut consul­ pregătire au fost repartizaţi pentru In cabană, la una din uşi, se poate şelor cînd, privindu-şi pentru a cita tlrmă ploaia 7
taţii de către membrii biroului comi­ a răspunde de cîteva cercuri ale în­ vedea scris pe o tăblifă cuvîntul: oară ceasul de la mină, se scuză. — Mai mult ca sigur — ne răs-
tetului orăşenesc de partid, de alţi văţământului de partid.
membri al comitetului orăşenesc, de „locuinţă". Aici, la cabana „Parîng“ — E ora cînd trebuie să fac ob- punde după ce privise pe geam.
activişti de partid şi de către colec­ Din acest colectiv, care sprijină des­ a fost ales locul stafiei meteorolo­ servatiile. Dacă doriţi, vă poftesc... — Dar cum se face de sîntefi chiar
tivul cabinetului orăşenesc de partid. făşurarea convorbirilor, fac parte Era ora 11 şi 45 de minute. In atlt de sigur de sosirea ploii ?
membri al comitetului orăşenesc de gice de la cota 1585 m. Meteor este caietul de însemnări, Okoş notă cîte- — Să vedeţi că în 5—10 minute
Printre tovarăşii care au tinut con­ partid, începînd cu întregul birou, un om tînăr, înalt, pe nume Fran­ va şiruri de cifre. Deschide apoi un ne bate la uşă. 'Apoi asta-i meseria
sultaţii se numără: Clement Negruţ — activul obştesc al cabinetului orăşe­ cisc Okoş. aparat, mvirteşte de o manivela şi mea. O să spuneţi despre mine că
secretar al Comitetului orăşenesc de nesc de partid şi alţi tovarăşi cu cu­ face astfel apelul cu postul de emi- sînt omul care aduce ploaia... zise el.
partid Petroşani, Ioan Mîrza — re­ noştinţe corespunzătoare. Se poate spune că ziua de muncă sie-recepfie din Petroşani. II aud: Neîncrezători în pronostic, am por-
dactor şef al ziarului local „Steagul a meteorului nu este liniştită. Ea în­
roşu“, Pompiliu Ungur — directorul Măsurile luate de către Comitetul cepe la ora 1 noaptea, cînd, după o Aten(iune Y.RZU. 7: vă chea- nit la drum. Şi nu ne-am depărtai
cabinetului orăşenesc de partid, Vic­ orăşenesc de partid au dat rezultate raită în jurul cabanei, culege obser­ mă Y.RZU. 8. Apelul se repetă de mult de cabană, o zăream chiar prin-
tor Bădău — directorul Şcolii medii bune. Convorbirile desfăşurate la ex­ trei ori. De undeva se aude venind tre cetinile brazilor, cînd stropi mari
ploatările miniere Anînoasa, Petrila, vaţii vizuale: gradul de acoperire al un răspuns. Corespondentul răspunde, de ploaie au început să cadă din
din Petroşani şi alţii. la Combinatul carbonifer Valea Jiului, cerului, direcţia vîntului, viteza, gra­
dul de vizibilitate. Sînt consemnate — Y.RZU. 8, Y.RZU. 7 te aude. belşug.
tot atunci fenomenele atmosferice : Transmite meteoru. Cineva din grup făcuse remarca:
ploaie, ninsoare, lapovifâ, furtună, Şi astfel începe transmisia telegra- „Meteorul îşi cunoaşte bine meseria",
Consultaţiile s-au referit la teme în majoritatea cercurilor de la exploa­ grupele de nori ş.a. Cînd încă în mei meteorologice cifrate. M. COSTEÂ
ca: „Dezvoltarea bazei tehnico-mate- tarea mlneră Lupeni, au decurs la un oraşele ce se înlănţuie în vale som­
riale a socialismului“, „Creşterea ro­ nivel corespunzător. nul este adine, adică la ora 2, me- {
I. PAUL teorid repetă din nou observaţiile. N oi sortim ente de m ateriale didactice
Răsăritul soarelui îl găseşte din
nou pe meteor la post. Obişnuitelor Lucrătorii întreprinderii de mate- La Editura didactieă şl pedagogică
observaţii vizuale li se mai adaugă rial didactic din Capitală confecţio- se confecţionează, de asemenea, plan-
cele sinoptice asupra presiunii atmos­ nează de pe acum noi sortimente de şe destinate studiului ştiinţelor na-
ferice, şi variaţiilor ei, temperaturii, 1 materiale didactice necesare viitorii- turii, planşe ilustrînd mari obiective
umezelii aerului, apoi clin 4 în 4 ore I lui an de Invătămlnt. industriale din tara noastră şl se in-
observaţiile climatologice. tocmesc îndrumârele necesare unor
In momentul de faţă se pun la
Toate aceste observaţii sînt trans-1 punct procedeele tehnologice nece- îndeletniciri practice: lucrul ma­
— Părerea mea este că Nedelcu bare in bine. La avansul primit in mise cu regularitate, din oră în oră { sare introducerii în fabricaţia de se- nual, împletituri din hirtie, sfoară,
luna mai el a dus tofi banii pri­ pe undele radioului centrului din rie a truselor pentru experienţele nuiele, papură. Sînt în «urs de edi-
are un fond bun. Noi toţi vom miţi familiei. Petroşani. Şi Ia mai puţin de 15 aero-dinamice şi studiul fenomenelor tare harta fizică şi administrativă a
reuşi să-l aducem pe calea cca minute, ele ajung să fie centraliza t moleculare, ecrane pentru' proiec- R.P. Romîne, harta politică a lumii,
bună. Să mai încercăm o dată. Eu -...In una din zile, la poarta com­ te, comparate, studiate, prelucrate la . tii Ia lumina zilei, ecrane-mobile ru- hărţile continentelor Europa, Africa,
iau asupra mea această răspundere. binatului, sofia sudorului Ştefan
Nedelcu se plimba de colo pînă labile etc. preaim şl un nou atlas geografic.
Zilele s-au scurs una cile una. colo, vrînd să-şi alunge emofia ce
Timp în care secretând de partid, o siăpînea. Cînd a dat ochii cu
colectivul întreg, mai cu buna, mai tovarăşii de muncă ai soţului ei, Consfifyire privind extinderea culturii căpşunilor
cu răul, cu răbdare şi perseverentă, le-a vorbit precipitat:
a determinat pe sudorul Nedelcu să Prima consfătuire pe ţară privind tembrie în 'toate regiunile cu preci­ de calitate superioară, primăvara,
se căiască sincer de faptele sale. In — Vă mul(umesc din suflet, to­ cultura căpşunilor, care a avut loc pitaţii suficiente in această pe­ după zvîntarea solului, plantaţia de
comportarea, în felul de a fi a lui varăşi. Ce n-am putut face eu, la Casa agronomului Petin — Satu rioadă. Plantarea dev primăvară se căpşuni trebuie curăţată de frunzele
Nedelcu, în atitudinea sa fa(ă de aţi făcut voi. S-a schimbat aşa de Mare, în zilele de 14—15 iunie, a recomandă să se facă numai în regiu­ uscate şi de resturile de stoloni, apoi
muncă, de colectiv şi de familie a mult Ştefan al meu că nici eu analizat situaţia actuală şi de perspec­ nile cu precipitaţii în perioada iulie- trebuie să se aplice îngrăşăminte mi­
început să se întrezărească o schim­ nu-l mai recunosc! tivă a acestei culturi în tara noastră. septembrie, precum şi în cele cu nerale în cantitate de 100 kg azotat
ierni lipsite de zăpadă. de amoniu, 150—200 kg superfosfat
Nu s-a făcut totul; trebuie intensificată Consfătuirea a subliniat posibilită­ şi 80—100 kg sare potasică la hectar,
ţile existente în majoritatea regiuni­ La plantare este necesar să se care se încorporează eu cultivatoa­
munca .de întărire a disciplinei lor de extindere a căpşunilor pe o folosească numai stoloni din soiurile rele. înainte de înflorit este necesar
suprafaţă de 22.000 ha şi de obţinere pure şi valoroase. Stolonii trebuie să se facă 1—2- stropiri cu zeamă bor-
Aşadar, organizaţiile de partid de la furnalele din Hune­ a unor producţii mari. Consfăluirea a să aibă rozeta formată din 3—4 frun­ deleză 1 la sulă pentru prevenirea
doara, comitetele sindicale, conducerile administrative, şi-au în­ adoptat recomandări privind unele ze normal dezvoltate, mugurele cen­ bolilor provocate de ciuperci.
suşit critica adusă prin ziar privind disciplina muncii şi tehno­ măsuri lehnico-organizatorice pentru tral bine dezvoltat şi sănălos, iar ră­
logică şi au luat măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Aşa se dăcinile de cel puţin 5—6 cm lungime. In regiunile secetoase sau în verile
sporirea producţiei. Participanţii au Se recomandă ca în gospodăriile cul­ cu puţină umezeală se recomandă iri­
face că în ultima vreme se manifestă tot mai rar cazuri de ab- apreciat că la extinderea culturii tre­ tivatoare să existe parcele alese spe­ gatul plantaţiilor de căpşuni înainte
sentări nemotivate, încălcări ale disciplinei tehnologice etc. Aceas­ buie să se dea atenţie în primul rînd cial şi bine îngrijite pentru asigura­ de intrarea în pîrgă a fructelor.
ta a dus, cum e şi firesc, la îmbunătăţirea activităţii celor două înfiinţării de căpşunerii în gospodă­ rea slolonilor.
colective de muncă. La secţia I-a furnale, planul a fost de­ riile colective din preajma oraşelor Consfătuirea a subliniat necesitatea
păşit în ultimele lu n i; în prima jumătate a lunii în curs, furna- Plantarea căpşunilor trebuie făcută îngrijirii plantaţiilor după recoltarea
liştii de aici au produs peste plan mai muit de 309 tone fontă. şi centrelor muncitoreşti, precum şi în rînduiri la distanţa de 80—90 cm fructelor. In acest scop se va aplica
în cele situate în apropierea fabricii între rânduri, iar între plante, pe irigatul, îngrăşarea eu 80—100 kg
Nu se poate spune însă că s-a făcut totul. Ici-colo se mai de prelucrare a fructelor. In acest rînd, de 25—30 cm (circa 60.000 sto- azotat de amoniu la heotar, una-două
întîlneşte, aşa cum am constatat cu prilejul raidului de faţă, scop se vor alege terenuri cu fertili­ loni la hectar). Acest sislem asigură praşile şi îndepărtarea stolonilor de
clte o absenţă nemotivată, o încălcare a reţetei de dozare, o tate naturală cît mai ridicată, apărate o creştere bună a plantelor şi tot­ prisos. In regiunile cu ierni aspre
lucrare a cărei calitate nu corespunde. Faţă de aceste abateri de vînturi şi cu precipitaţii suficien­ odată mecanizarea principalelor lu­ şi lipsite de zăpadă,, culturile trebuie
te. In zonele secetoase se vor rezer­ crări. protejate prin acoperire cu paie, frun-
trebuie să se ia poziţie. Organizaţiile de partid au datoria să va terenuri de luncă, umede sau ai ze uscate etc.
continue preocuparea pentru îmbunătăţirea disciplinei. De ase­ posibilităţi de irigare. Ţinînd seama de cerinţele tot mai
menea, un rol deosebit îl au în această direcţie maiştrii. Ei nu mari de fructe de bună calitate, S-a recomandat, de asemenea, pen­
După recoltarea culturii premergă­ consfătuirea recomandă să se acorde tru obţinerea unor producţii timpu­
trebuie să tolereze nici cea mai mică încălcare a prescripţiilor toare, terenul trebuie bine pregătit o atenţie deosebită alegerii soiurilor. rii extinderea folosirii adăposturi­
printr-o arătură adîncă de circa 35— Pentru plantările destinate consumului lor din peliculă de material plastic a
tehnologice sau instrucţiunilor de lucru. 40 c-m care se grăpează şi nivelează. în slare proaspătă se va urmări rea­ tocurilor de răsadniţe , acoperite cu
A intrat în practica unor oameni de a găsi în fel şi chip di­ lizarea unei perioade cît mai lungi geam, cultură în răsadniţă caldă etc.
Dacă plantarea se face primăvara, de recoltare şi consum prin folosirea
ferite „portiţe" care să le permită să absenteze „motivat". Ase­ arătura adîncă şi încorporarea îngră­ soiurilor cu epoci diferite de coace­ Participanţii la consfătuire au apre­
menea cazuri nu se petrec numai la furnale. Cert este că unii şămintelor organice se vor face cel re. Pentru aprovizionarea fabricilor ciat că prin aplicarea acestor reco­
medici de la policlinica C.S.H. nu manifestă suficientă răspun­ tîrziu în luna octombrie, iar grăpa- de prelucrare a fructelor şi pentru mandări se vor putea realiza pro­
dere atunci cînd li se cere eliberarea certificatelor medicale, nu rea şi nivelarea primăvara timpuriu. congelare se vor extinde soiurile ducţii sporite, contribuindu-se astfel
se interesează dacă cei cărora le-au dat scutire îşi urmează cu la o mai bună aprovizionare a popu­
regularitate tratamentele prescrise. Se înţelege că este de dato­ Consfătuirea a stabilit ca plantarea care dau cele mai bune producţii.
ria organelor în drept să ia măsuri pentru curmarea acestui rău. căpşunilor să se facă începînd din Pentru asigurarea unei producţii laţiei cu fructe.
luna august pînă la sfârşitul lunii sep­ (Agerpres)
Prin formarea opiniei de masă împotriva chiulului, risipei de
materiale, fuga de răspundere, se va ajunge cu siguranţă la în­
tărirea disciplinei socialiste a muncii, la sporirea producţiei de
fontă şi îmbunătăţirea calităţii ei.