Page 91 - 1960-04

Nr. 1681 DM)MM SOCIALISMULUI Pag. 3

BţaaeBKDBSiroaasBietaimeiiisMacia mmm asessatanm

EXEMPLU ÎNAINTAT Prin muncă voluntară

3Q30GOQOOGQOOOOOGCOOOOOOOCOCOQC ooOggggSoooooooooooooogooooooo In cinstea celui de-al III-lea de 13 cuple de legare pentru
Congres al P.M.R., colectivul vagoane, realizînd prin aceasta
La exploatarea minieră constă iii buna organizare a conduc, organizării muncii in reviziei de vagoane ' Simeria- o economie de peste 3.000 Iei.
chip nou, elanului nestăvilit triaj desfăşoară o susţinută ac­
Haneş, cit şi la celelalte ex­ muncii, repartizarea oame­ cu care a lucrat întreaga bri­ tivitate în vederea realizării an­ Acţiunea de reparare a va­
ploatări aparţinînă întreprin­ nilor corespunzători gradului gadă. Peste tot, noul învinge gajamentelor luate. goanelor prin muncă volunta­
derii miniere „Gh. Doja“ Zlat- de calificare la efectuarea lu­ — a spus tov. loan Berindei. ră, iniţiată de revizia de va­
na, unele cadre de ingineri şl crărilor unde pot să dea cel Astfel, tura fî-a condusă de goane Simeria-triaj, a dus Ia
tov. Gh. Stefanovici a reparat realizarea de economii ia preţul
tehnicieni aveau o părere mai mare randament, alege­ Da, şi la întreprinderea prin muncă voluntară un nu­ de cost şi fa reducerea timpului
preconcepută că brigăzile de la rea cit mai judicioasă a sis­ minieră „Gh. Doja“ noul a ie­ măr de 11 vagoane. Oamenii de imobilizare a parcului rulant.
înaintări ori ce-ar face, nu temului de plasare a găuri­ şit victorios. Oamenii con­ din tura IlI-a au reparat tot
pot să realizeze mai mult de lor şi /determinarea adinei- duşi de comunişti au răs­ prin muncă voluntară un număr ALEX. PÂDllKARU
30—35 m.l. pe lună. Motive­ mii lor în funcţie de tăria rocii, turnat normele învechite, au
le pe care le invocau aceştia pregătirea din timp a garni­ trecut peste limitele stabili­ corespondent
erau multe. Comuniştii, cum turilor de sfredele, curăţi­ te in mod arbitrar de unii
©O”

Au îndeplinii planul lunar

era şi firesc, nu s-au putut rea locului de muncă şi exe­ tehnicieni rupţi de viaţă şi au 8 Muncitorii cooperatori de la s-au angajat ca pînă la 20 a'-
împăca cu „motivele“ şi „jus­ cutarea tuttiror operaţiunilor dovedit acestora în mod prac- § secţia de comenzi-încălţăminte a prilie să-şi îndeplinească planul
cooperativei „Moţul“ din Brad. lunar de producţie în proporţie
tificările“ acestora. Ei şi-au în mod ¦succesiv şi în timp tic că în ceea ce priveşte g de sută la sută.
pus ca sarcină să dovedeas­ cit mai scurt. Brigada s-a bu­ creşterea producţiei şi pro- g Pionierii coiecfează
Pînă în ziua de 23 aprilie,
că în fapt că şi la exploa­ curat de asistenţa tehnică ne­ ăuctivităţii muncii, nu se g fier vechi planul a fost realizat în propor­
tările aparţinînă întreprin­ cesară din partea inginerilor pot stabili limite peste care .§ ţie de 80 la sută. Acest lucru
Pionierii şi elevii de la şcoa­ dovedeşte eă planul lunar va fi
derii miniere „Gh. Doja“, se şi tehnicienilor, a fost apro­ nu se poate trece. Tehnica Sj Elena Avram este una din cele mai bune laborante de la la de 7 ani din Gurabarza îşi realizat şi depăşit.
turnătoria Uzinei de reparat utilaj minier din Petroşani. Ea aduc din plin contribuţia la
pot realiza înaintări şi de vizionată la timp cu mate­ progresează continuu. Dar, execută analizele la timp şi de cea mai bună calitate. sporirea producţiei de metal La frumoasele realizări obţi­
prin colectarea fierului vechi. nute pînă în prezent, şi-au a-
80—100 m.l. lunar. rialele necesare ' desfăşurării ceea ce e mai important, e 8 In cursul lunii martie, unita­ dus contribuţia utemişti i Petru
tea de pionieri de la această Pantea, Nicolae Faur, Paulin
Iniţiativa de a realiza îna­ ritmice a lucrului şi cu va- faptul că conştiinţa oameni­ g Realizări la întreprinderea forestieră şcoală a colectat 9 tone de fier Roşea, Gheorghe Şortoc şi Ghe-
intări rapide la lucrările de gonete goale suficiente. lor creşte, se dezvoltă, devine g din Orăştie vechi. orghe Oprea, care îşi îndepli­
pregătiri a pornit de la bri­ Bilanţul realizărilor arătă o forţă de neînvins. Succe- nesc zilnic planul de producţie
gada de mineri condusă de că această brigadă pe lîngâ sele obţinute de brigada de Colectivul de salariaţi de la să singura. Pînă acum, munci In întâmpinarea celui de-al şi dau lucrări de calitate. Tot
candidatul de partid Simion faptul că a obţinut o înain­ mineri condusă de tov. Si­ întreprinderea forestieră din torii întreprinderii, au amena­ III-lea Congres al P.M.R., pio­ în această lună, aici au început
Petruş. După ce du discutat tare de 108 m.l. lunar, a rea­ mion Petruş, sînt o expresie Orăştie, sub îndrumarea orga­ jat prin muncă voluntară „Col­ nierii şi elevii de la această să fie confecţionate noi modele
asupra modului de organiza­ lizat şi cîştiguri frumoase, a conştiinţei înalte de care nizaţiei de partid, obţin noi şi ţul inovatorului, dotat cu ma­ şcoală vor intensifica acţiuni­ de pantofi şi sandale pentru
aceştia dau dovadă. Exemplul însemnate realizări. chetele principalelor inovaţii ce le pentru colectarea de cît mai femei.
re şi desfăşurare a lucrului corespunzătoare productivită­ lor este urmat de numeroase au contribuit" la realizarea eco­ mult fier vechi.
alte brigăzi de mineri de la Astfel, în cursul trimestrului nomiilor, o 'gazetă de perete, şi I. PIRVA
pentru realizarea unor înain­ ţii muncii realizate. şeful această întreprindere, şi al­ I, pe lîngă depăşirea pianului un mic parc cu ronduri de flori MARIA BUIA
de producţie, s-au obţinut eco­ şi plante exotice. corespondent
tări rapide, minerii au tre­ brigăzii, t.ov. Simion Petruş, a tele, i se vor alătura în cu- nomii la preţul de cost în va­ corespondentă
loare de peste 250.000 lei. Ing. T. IACOB m PBOGPAMUL D E
cut la fapte. Mulţi se îndoiau realizat un cîştig brut de rînd.
Această realizare nu este în­ corespondeni
la început că această briga­ 3.995 lei. Aurel Banciu. şef de

dă de mineri va face ceva în echipă. 3.860 lei, Pascu t- N. BADIU

această direcţie. Dar îndoie­ preţ. vagonetar, 8.792 lei Jfiar ,.;GOOOOOOOOOOOOOGOOCGOOOOGOOGOQGQOGOGOGOOil

lile au început să dispară pe ceilalţi membri ai brigăzii aut

măsură ce realizările creş- realizat, cîştiguri cuprinse în-\

teau de la o zi la alta. tre 2.700—3.900 lei. UN MINER CA MULTI ALŢII / PBESfPMîS'S’gSflil

Lucrînă cu entuziasm, cu in cadrul unei consfătuirii 28 APRILIE 1960

g dorinţa fierbinte de a învinge de producţie în care aceastăl Prin anul 1956, un tînăr sub­ loctivului sau, „debutul“ — pus miclajul la ultima grindă. 28 APRILIE 1960 PROGRAMUL I: 6,20 „Pe
ţirel, cu trăsături energice şi cum singur spune. Datorită acestei precauţii, a DEVA : ştrengarii ; ALBA ogoarele patriei“ — emisiune de
9 vechiul, de a crea drum noului, brigadă s-a angajat ca în vii-s ochi cercetători, plini de vioi­ respectării strjete a monogra­ IULIA : In Oceanul Pacific ; cîntece; 7,15 Muzică uşoară e-
ciune, s-a angajat ca lăcătuş Dar, Ştefan Gantz nu este din­ fiei de armare, Tn grupa sa nu Ceasul s-a oprit la miezul nop­ xecutată Ia’ ghitară; 8,00 Din
( membrii brigăzii au înscris pe tor să realizeze înaintări ăeg în subteran Ia Exploatarea mi­ tre acela pe oare un succes îi s-a întîmplat niciodată vreun ţii ; BRAD : Secretul cifrului; presa de a stă zi; 8,30 Muzică
graficul de producţie cifre 140 m.l. lunar, tov. loan B e-| nieră Vulcan. După vreo lună, mulţumeşte, ci dimpotrivă, el accident grav. HUNEDOARA : Părinţi şi copii; de estradă; 9,33 Program de
a fost avansat maistru de tură. luptă cu şi mai mare ardoare HAŢEG : Evgheni Oneghin ; I- muzică populară; 10,00 Drume­
§ nemaiîntîlnite în lucrările de rindei. directorul întreprin-1 In această calitate, el se ocupa pentru a depăşi propriile-i re­ Minerilor lui Gantz le place LIA: In zgomotul roţilor; O- ţii veseli (reluare) ; 10,40 Mu­
cu montarea şi demontarea cra­ corduri. Iată un exemplu. foarte mult să lucreze cu ma­ RĂŞT1E: Omul meu drag; zică uşoară ; 11,40 Fragmente
8 înaintări la exploatările din ăerii, arătind succesele re-g terelor, a ţevilor de aer com­ şini. De aceea, printre cele din­ Viaţa e în mîinile tale ; SEBEŞ : din opera „Garmen“ de B izet;
primat etc. ... Era prin februarie anul a- ţii brigăzi din sectorul II al mi­ Un meci neobişnuit: PETRO­ 13,05 Concert din muzica po­
| cadrul acestei întreprinderi, marcabile obţinute de brigada| cesta. Din cauza rambleierii a- nei Vulcan care au cerut să fie ŞANI : Mireasa ră p ită ; sabie poarelor ; 14,00 Concert de
In acelaşi an, prin luna no­ batajului, operaţie care a durat înzestrate cu perforatoare elec­ şi zar ; SIMBRIA : Telegrame ; prînz; 14,40 „Carnavalul vie-
8 Intr-o lună, această brigadă de mineri n tov. Simion P e-| iembrie, Ştefan Gantz — căci patru zile, brigada lui Gantz trice, este şi aceea condusă de LONEA : Avalanşa ; TEIUŞ : nez“ de Schumann ; 15,10 Gîn-
despre el este vorba — a cerut a rămas sub plan cu 126 tone Gantz. O simplă comparaţie va Dragoste pe n o te: ZLATNA: tecul şi jocul popular în prelu­
g a realizat 108 m.l. înaintări, truş, a adus mulţumiri. m em -\ să lucreze şi el în cărbune. A cărbune. Mai erau doar cîteva justifica cererea minerilor. Cu Soarta unui o m : APOLDU DE crarea compozitorilor noştri;
fost primit în grupa lui Vasile zile pînă la Conferinţa regio­ perforatorul electric se bat în SUS: Ivan Brovlcin se însoară. 15,50 „Muzică din operele lui
§ adică mai mult decît reali- brilor brigăzii şi a arătat că8 David, ca vagonetar. în noua nală de partid. 20 minute 12 găuri, pe cînd cu Mozart“ ; 16,15 Vorbeşte Mos­
lui meserie, Gantz a depus mul­ cova'!; 16,45 „Zburăm spre lu­
! zau înainte într-o lună trei succesele obţinute nu se da- 8 tă străduinţă, astfel că numai Putea rămîne Ştefan Gantz nă“ — muzică uşoară romî-
brigăzi de mineri. toresc unor condiţii speciale g după trei luni a devenit şef de dator patriei cu atîtea tone de n ească; 18,20 „Cîntă mandoli­
schimb, iar după un an a fost cărbune în asemenea împreju­ nele“ — program de muzică u-
§ In ce constă „secretul“ suc- de muncă create acestei bri- 8 promovat şef de brigadă. Dar rări ? Evident, nu ! şoară; 18,30 Almanah ştiinţi­
8 cesuîuî ? Secretul succesului gâzi. ci comuniştilor care oo să nu credeţi cumva că condu­ fic ; 19,45 Transmisie din sala
cerea sectorului .III de la mina Gantz a vorbit cu ortacii lui, Ateneului a concertului simfonic
’ 300GCOOOGOOOOOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOQOOOQOOOOOGOQGOGOOOOOOOOGOOOOOObli Vulcan i-a încredinţat aceste din toate cele trei schimburi, aşa ce] pneumatic pentru acelaşi nu­ popular.
sarcini de răspundere aşa, la ca să le meargă la inimă. A dat măr de găuri, e nevoie de o
Cursuri de minim tehnic întîmplare. El a dat examen de ajutor peste 'tot, a stat mereu m m k m wm m m . BULETINE DF. ŞTIRI : 5,00
calificare în faţa unei comisii acolo unde î se părea că-i mai
Pentru ridicarea calificării profesiile de 'turnători, lăcătuşi, alcătuite din 6 ingineri care l-au greu. Şi brigada sa' a lichidat oră şi jumătate. Deci, lucrînd PENTRU 24 ORE 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00
profesionale a cadrelor uzinei mecanici şi maiştri, la furnale examinat cu multă severitate. rămînerea în urmă, astfel că în cu perforatorul electric şe cîş- Vreme schimbătoare cu ce­
„Victoria“ Călan, comitetul sin­ două cursuri (furnalişti şi per­ ziua conferinţei avea un plus de tigă la fiecare perforare cîte o rul variabil, mai mult noros 17,00; 19,00; 20,00; 22,00
dicatului a organizat cursuri de sonalul de utilaje) etc. Brigada lui Ştefan Gantz este 200 tone cărbune. oră... ziua. Local vor cădea ploi sla­
minim tehnic pe profesii de atunci mereu printre frunta­ . Am dezvăluit cîteva din „se­ be. Temperatura staţionară 23,52 (programul I) 14,00
la sectoarele furnale, se- La aceste cursuri s-a înscris şele exploatării, alături de cele Care este „secretul“ succese­ cretele“ care au făcut din bri­ ziua' între 10—16 grade, iar
micocs, turnătorii, mecani­ un mare număr de muncitori ale lui Emeric Gsiki, Bojte Pa- lor brigăzii lui Gantz ? Ge me­ gada' iui Ştefan Gantz o briga­ noaptea între minus 1—5 gra­ 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
că, transport ş.a. La sec­ care participă cu regularitate vel, loan Nicoară şi alţii. tode întrebuinţează? El se stră­ dă fruntaşă şi cîteva fapte din de. Vînt potrivit din sectorul
torul turnătorii, de exemplu, au la lecţii. duieşte întotdeauna să fie cel acelea care puse alături fac ca sud-est. gramul II).
fost organizate 4 cursuri pentru Cînd îşi povesteşte viata lui mai bun, să meargă cu cîţiva viaţa acestui tînăr miner din
I. CRAŞCA de miner, Ştefan Gantz se o- paşi înaintea celorlalţi, să mear­ Vulcan să poată fi reprezenta­ PENTRU URMĂTOARELE
preşte cu emoţie asupra a două gă acolo unde este mai greu.
corespondeni evenimente petrecute în anul De asemenea, în schimbul lui tă grafic, cu o splendidă linie 3 ZILE
1958. Atunci a fost primit în Gantz nu se întîmplă niciodată
Succesele turnătorilor rîndurile comuniştilor şi în a- ca din cauza unei defecţiuni ascendentă. Vreme cu cerul noros şi tem-
a craterului să se piardă mai
celaşi an, brigada pe care o mult de o oră. Ei repară sin­ B. IOAN 11 peratura în uşoară creştere.
gur craţerul şi această operaţie
Desfăşurînd larg întrecerea . zâne băi cu 18,5 la sută. Pla­ conduce, a extras peste pian o face oricare ortac al său. Î0 ®«=
socialistă în cinstea celui de-al nul global pe sector a fost rea­
III-lea Congres al partidului, lizat în proporţie de 108,2 la 4.500 tone de cărbune. Acesta In abatajul lui Gantz .nu se Vizitaţi Băile Lipova p IUBILI C I T A Y IE
turnătorii uzinei „Victoria'“ Gă- sută.
lan au obţinut în luna aprilie a fost primul mare succes al co- face puşcarea pînă cînd nu s-a indicate în afecţiunile cardio­ ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ
pînă în prezent succese frumoa­ Gele mai frumoase rezultate vasculare. J L I E P I N T I L I E“
se în muncă. Astfel, planul de le-au obţinut echipele conduse
producţie la radiatoare a fost Tratamente balneare fizioterapie, HUNEDOAR A-BÍRCEA tel. 2433
depăşit ou ÎB,9 la . sută, la ca­ de turnătorii' loan Şoimoşi, Ma­
zane încălzire centrală cu 13,4 cură de ape minerale carbo-
la sută, la tucerîe sajnitară cu rin Budu, loan Giornei, Anton gazoase cu efecte terapeutice,
29,9 la sută, la postamente ca- Şepniczki ş.a.
o Tarifele accesibile si condi­
GH. SPERIOS
corespondent ţii optime de cazare şi masă.
® Medici de specialitate sînt

Ia dispoziţia vizitatorilor,

Politica colonială a Bonn-uini dute, iar societăţile coloniale o Staţiunea este deschisă de Produce şi livrează fără repartiţie
»-« M M J - O O t - O - t M t - Î - I O M I O V t) 9 3 « O- © ~ * -O-®.®- ^ desfiinţate, astăzi, ele reapar la 1 mai 1960— 15 octombrie
din nou mai puternic organi­ 1960. §1 Nisip m e t a l u r g i c
In ultimul timp, paralel cu porul nostru. Activitatea' Reî- că o parte importantă a Afri­ zate. Astfel, recent a luat fiin­ Pentru informaţii suplimentare H DolomiUă bulgări
înarmarea febrilă a Bundes- ch-ului german sub forma u- cii Ecuatoriale n-a fost încă ţă „Societatea vestafricană“, a Tiseerie comercială
wehr-ului, la Bonn se face tot nui mandat colonial este bine^ explorată. Explorarea acestor „Societatea germană din To­ adresaţi-vă direcţiunii Băilor
mai mult simţită noua politi­ venită ca un prim pas spre teritorii cade în sarcina R.F. go“, „Compania Noii Guinee“, Lipova. m P re fa b r ic a te din beton a r m a t şi simplu
că colonială a R.F. Germane. realizarea scopului nostru, fă­ Germane“. „Societatea comercială pe ac­
Cercurile monopoliste vest- ră însă a pierde din vedere ţiuni Schantun“. In fruntea tu­ ÎNTREPRINDEREA DE — orice dimensiuni —
germane depun eforturi inten­ obiectivul principal de a po­ Credincioşi acestui ţel, încă turor acestora se află mono­ ă Jghsaburi, caturi, burlane
se pentru a pătrunde tot mai seda în toată libertatea co­ de pe acum numeroşi repre­ polurile şi marile bănci vest­ GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA 1 a Maşini de g ă tit din fontă
mult din punct de vedere e- lonii care să fie ale noastre“. zentanţi ai guvernului vest­ germane care la timpul lor
conomic şi politic în ţările A- german sînt prezenţi in Afri­ l-au sprijinit pe Hitler în a- 1 m înlocu itor că ră m idă, plin şi cu goluri
fricii, Orientului Apropiat şi Fidel acestui cuvint de ordi­ ca contribuind în acest fel la celeaşi scopuri. de calitate excepţională
Mijlociu şi în America Lati­ ne, Adenauer încearcă astăzi pregătirea terenului pentru o ORĂŞTIE
nă. Incercînd să-şi ascundă a- prin alte mijloace să avanse­ mai mare pătrundere a capi­ In februarie 1957 a fost în­ a Piatră concasafă de orice dimensiuni
devărata faţă prin manevre de ze cel puţin cu un pas în rea­ talului vestgerman. Exemple­ fiinţat la Frankfurt pe Main 1
condamnare a „colonialismu­ lizarea acestui ţel. In momen­ le în acest scop sînt conclu­ „Grupul de lucru pentru co­ pentru drumuri.
lui de stil vechi“ imperialis­ tul de faţă guvernul federal dente. Astăzi sînt prezenţi în laborarea cu ţările slab dez­ Piaţa Republicii 20 1
mul vestgerman îşi croieşte încearcă, mai ales cu ajutorul Africa franceză reprezentanţi voltate“ care şi-a pus ca scop Execută: A /N /W V >V\
drum în aceste ţări. tratatului „pieţii comune“, să-şi ai întreprinderii vestgermane principal, îmbrâcînd masca „a-^ 5
uşureze accesul Ia coloniile de prospectare a petrolului jutorului economic“, să cuce­ Cooperativa „Progresul—Deva“
Această politică a fost unul partenerilor săi vest-europeni „Schachtbau A. G.“ în frun­ rească noi posesiuni în ţările i
din obiectivele principale ale în special în Africa de Nord. tea căreia se află peste 35 ex­ coloniale şi depend'ente. Doi Sediul central strada „Or. Petru Groza nr. 2
lui Hitler. Fascismul german Germania occidentală urmă­ perţi vestgermani. Tot aici e- ani mai tîrziu se reînfiinţea­ — Construcţii şi reparaţii de )
n-a putut să-şi realizeze acest reşte aici, în primul rind, ex­ xistă de asemenea peste 400 ză Ia Witzenhausen „Şcoala IE X IE C II Y k t
scop. EI este reînviat astăzi ploatarea bogăţiilor acestui te­ tehnicieni şi ingineri repre­ colonială germană“ care pre­ construcţii. 1
sub o nouă mască de politi­ ritoriu cît şi îndepărtarea ţă­ zentanţi ai monopolurilor vest­ găteşte noi cadre specializate ¦mMmmăi*i de eeşi.am(iL $i eâfi-
ca oficială vestgermană. rilor care mai continuă să fie germane. în penetraţia capitalului pe — !Zugrăveli şi vopsitorie. ^ leâţii bifateei! diit metale ţiee-
piaţa ţărilor coloniale. Pentru lio-asue, ea materialul aliem
Intr-adevăr, scopurile de stăpîne aici. In scopul reali­ Interesul Germaniei occi­ a nu ridica protestele noilor — Instalaţii electrice interi- } talul, m atelleml dla iteada
subjugare a altor popoare au dentale în Africa nu este nu­ state eliberate de sub jugul co­ ff2d c&a.q,asdu ae. 4 .
stat în atenţia cancelarului zării acestui ţel, guvernul fe­ mai economic, ci şi militar. In lonial din Africa, şcoala a prU oare şi exterioare. j
Adenauer cu mult înainte de statul major al R.F. Germane mit statutul unei întreprinderi vButoaie din iemn d@ stejar, fag, brad;
venirea sa Ia conducerea Ger­ deral pune aproape un miliard se elaborează deja planuri pen1 private cu caracter filantropic, L Plata în numerar sau vi- 1 căzi şi putini, eu materialul sfatului
maniei occidentale. încă în tru staţionarea şi formarea de purtînd denumirea de „Institu­ Í sau a! eooperafaL
1927, răspunzînd unei anche­ de mărci vestgermane la dis­ divizii vestgermane în Africa tul german pentru agricultura rament. Pentru salariaţi se ^
te a revistei germane „Con­ de Nord. Cercurile colonialis­ tropicală şi subtropicală“. PLATĂ PRIN VIRAMENT SAU NUMERAR.
versaţii europene“, care apărea poziţia fondului prevăzut pen­ te ale Germaniei occidentale l efectuează aceste lucrări şi * EXECUŢIE IREPROŞABILĂ.
la Hamburg, Adenauer decla­ îşi întind tentaculele lor nu Toate aceste exemple arată i cu plata în rate.
ra „Va trebui în mod absolut tru exploatarea în comun a numai în Africa ci şi în Orien­ că R.F, Germană urmează a- ] :yvs—O.VV,i s
ca Reich-ul german să cuce­ tul Apropiat şi Mijlociu şi în celaşi drum pe care la timpul
rească iar colonii pentru a pu­ teritoriilor aflate sub stăpîni- America Latină. său l-a mai încercat Germa­ L
tea face faţă creşterii numeri­ nia hitleristă. Scopurile au ră­
ce a populaţiei sale. Trebuie rea statelor semnatare ale In ciuda faptului că în T945 mas aceleaşi: exploatarea de Cooperativa „Drum
să beneficiem de teritorii şi de noi teritorii, politică de înar­ noif Hunedoara,
un spaţiu mai larg pentru po­ tratatului „pieţii comune“. toate bunurile Germaniei în co­ mare febrilă.
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Referindu-se la această poli­ lonii au fost confiscate şivîn- N. B. execută pentru deservirea popu­
laţiei :
tică a lui Adenauer, ziarul
® Confecţii de croitorie, după
vestberlinez „Tagesspiegel“ su­ comandă, pentru femei, băr­
baţi şi cop ii;
blinia nu de mult că „Ade­
® încălţăminte comenzi şi re-
nauer nu s-a ferit să declare paraţiuni;

o Lucrări de spălătorie;
0 Reparaţii şi instalaţii elec­

trice ;
« Zugrăveli şi vopsitorie;

• Lucrări de artă fotografică ;

o Coafură, frizerie, manichiură,
pedichiură.