Page 13 - 1960-01

z t i /PROLEI AR! d;n toate ţari le, unîţi-v m
vrwnjuvcrtirairaMon
Anul X lî !Mr. 1537
nîaratgflrsrrygrasKmcBra \>rwijwYgaiaauma
t Spre noi succese
C T
VA PREZENTAM;
l fruntaşă pe
l Mineri frunfaşi
L î minarea canalului de fum, iar
la I. M. Barza
(• de
VIOREL RUXANDA
şei de echipă Ia mina
Brăclişor
11
:1
:i
:1
Ü !gşi fîşia“ asigurînd astfel realizarea angajamentelor luate. La
Ú1
li
ii 1
;! 3
!1
ii 1
I ')
I1
f! 1
j&U. <L’
NICOLAE HURDEA
miner Ia mina Musariu
[ NICOLAE LAZĂR
(. ajutor miner Ia mina
L Valea Morii 1 mulţi oameni clin echipele de
—/»—r<—r,—r,—t\—r,—rv_/i—t y_
Au fsrmsnaî consfrucfia
sa iv a n u lu i
îndrumaţi de organele locale, înto­
vărăşită din satul Valea Iepii, raionul
Orăştie, au obţinut o nouă realizare.
De curind, ei au terminat construcţia
saivanului pentru oi, situindu-se astfel geamurile şi uşile, iar în inte­ lui şi mai ales a cimentului fo­
printre primii din comuna Almaş în
ce priveşte adăpostirea in comun a oi­
lor pe timpul iernii. Pentru realiza­
rea acestei construcţii, întovă'râşiţii din
satul Valea Iepii au depus multă stră­ mai jos faţă de ritmul din zi­ neraţionale cu mai multă uşu­
duinţă. Printre cei care au muncit mai lele de vară. Acum echipa pe rinţă.
mult sînt intovărăşiţii loan Gavrilă, care o conduc realizează în me­
Nicolae Briază, Nicolae Crişan, precum die cîte 25 m.p. de tencuieli pe
şi utemiştii Sabin Bălşan, loan Tode- zi, de fiecare om calificat.
nci şi alţii. , 0AN j UDE
corespondent
-as-
Sim| gospodăresc?!
La construcţiile din oraşul puse pe acest drum şi îngropate
Deva mai toate echipele de zi­ in părnint de roţile maşinilor şi
dari se străduiesc să economi­
sească cit mai multe cărămizi.
Pentru aceasta, în cadrul con­
sfătuirilor organizate pe grupe­
le sindicale, zidarii s-au angajat
să economisească la fiecare mie
de cărămizi 5-8 bucăţi. Şi re­
zultatele sînt îmbucurătoare.
Ce folos însă de economiile a-
cestora dacă la unele puncte de
lucru, există un slab simţ gos­
podăresc faţă de materiale. A-
ceasta face ca efortul zidarilor
harnici să fie minimalizat de
proasta gospodărire a materia­
lelor, manifestată de unii şefi
de lot.
Iată un exemplu. Pe strada
Molotov a început cu cîtva timp
in urmă construcţia a două blo­
curi tip I.R.P. cu 6 apartamen­
te fiecare. De cum intri pe acest
şantier îţi dai seama că există
o risipă supărătoare. Drumul de
acces pe acest şantier a fost pur
şi simplu pavat cu cărămizi.
Sute de bucăţi (jumătăţi, sferturi lot respectiv.
şi chiar cărămizi întregi) au fost
în regiunea noastră Inovaţiile —
importantă sursă
Sîrbu“ din localitate spectaco­ de economii
lul „Noroc tinereţe“.
Pe şantierul noii Biianţ 1959: Peste
oţeiării Martin Spectacolul s-a bucurat de 24 milioane lei
succes. Pentru inovatorii Combinatului si­
Ieri, pe şantierul noii oţelă- derurgic din Hunedoara, anul 1959 a
rii Martin a C. S. Hunedoara fost deosebit de bogat în realizări. Din
a început turnarea radierului Repară tractoarele cele 420 propuneri de inovaţii înre­
gistrate, 270 au şi fost aplicate. Ino­
Vineri 8 ianuarie 1360 4 pagini 20 bani din beton al celui de-al şase­ şi maşinile agricole vaţiile puse în aplicare aduc anual o
lea coş de fum. Pentru inten­ economie ce depăşeşte suma da
3fWfm’vyJlWJUMHW 24.000.000 lei.
în întrecerea5 socialistă Minerii din Urican? sificarea ritmului lucrărilor Mecanizatorii de la S.M.T. Printre cele mai valoroase inovaţii
au primit drapelul munca a fost organizată pe Orăştie, organizaţi în echipe, aplicate, se numără „îmbunătăţirea
roşu de exploatare trei schimburi. au început repararea tractoa­ sistemului de construcţie şi funcţiona­
Chemarea minerilor din Lupeni relor şi maşinilor agricole. re a cuptoarelor de mare capacitate"
La cel de-al cincilea coş se Pînă ieri ei au reparat- trac­ şi „Turnarea oţelului calmat în lingo*
Valea Jiului Î desfăşoară munca pentru ter* toarele staţiunii în proporţie tiere direct conice". Aceasta din urmă
de 49,5 la sută, plugurile în este urmare a unui studiu amănunţit
\ ^ Irt urma dezSaierii prevederilor plenarei C.C. al P.M.R. din Cu ocazia festivităţii ce a avut loc | la cel de-al patrulea, elevaţia proporţie de 51 la sută, iar î efectuat de un valoros colectiv condus
M3-5 decembrie 1959 privind indicii de plan pe 1960, minerii la Petroşani in cursul zilei de 6 ia­ | coşului se află într-un stadiu semănătorile în proporţie de de ing. Kraft Natan şi aduce anual
!|.tehnicienii şi inginerii de la mina Lupeni au analizat indicii de nuarie, pentru înmînarea distincţiilor 60 la sută. Se lucrează intens economii de peste două milioane lei.
de colective fruntaşe pe Valea Jiuliîî j avansat. La înălţarea acestui şi la repararea celorlalte unel­
plan precum şi sarcinile fixate de conferinţa raională de partid pe anul 1959, minerii din Uricani au La I. F. E. T. — Orăştie
şî conştienţi de importanţa realizării planului la toţi indicii, primit drapelul roşu de exploatare | Coş turnarea betonului se face
J fcheamă la întrecere socialistă toate exploatările miniere din Fruntaşă pe Valea Jiului. prin cofraje metalice glisante. In cursul anului 1959, la cabinetul
g Valea Jiului, propunînd următoarele obiective. tehnic al I.F.E.T. — Orăştie au fost
|g 1. Depăşirea planului de producţie pe anul 1960 cu 15.000 Colectivul minei Uricani a obţinut te agricole. propuse 27 de inovaţii, dintre care 24
letone de cărbune, din care în cinstea zilei de 1 Mai 6.500 tone; în cursul anului trecut succese valo­ au fost acceptate. După anţpcalcule,
fg 2. Realizarea unui randament mediu anual de 0,950 tone roase în producţie. Pianul anual a Schimb de experienţă Se evidenţiază în muncă e- valoarea economiilor aduse de aceste
§f pe p ost; fost-îndeplinit în ziua de 3 decembrie, chipa de reparaţii condusă de inovaţii se cifrează Ia aproape 132.000
iar peste sarcina anuală de pian au lei. Recompensele plătite în cursul a-
g 3. Depăşirea planului lucrărilor de pregătire pe cont de pro- fost extrase măi bine de 15.000 tone La Cugir a avut loc ieri un comunistul Cornel Dumitru, nului trecut depăşesc suma de 11.500
!gdubţie cu 2 la sută ; de cărbune cocsificabil. La preţul de schimb de experienţă între care a obţinut pînă în prezent lei
cost s-au obţinut economii suplimen­ cantinele muncitoreşti din re­ cele mai bune rezultate.
î | 4. Realizarea planului lucrărilor de investiţii în proporţie tare in 11 luni în valoare de 1.050.000 Deosebit de importante sînt inova­
!gde 100 la sută; lei. giune. Organizat de către Con­ ţiile: „Distanţieri la suporţii funicuia-
rului tip Mîneciu“, „Funicular pendu­
5. Realizarea unei economii la lucrările de investiţii de In cursul anului trecut s-au evi­ siliul sindical regional, schim­ La sate lar monocablu" şi „Macara pdntru în­
îg 600.000 le i; denţiat în mcTd deosebit brigăzile de bul de experienţă a avut ca Filmul „Pagini cărcarea lemnului rotund în vagoane
mineri conduse de tovarăşii Dumitru scop împărtăşirea experienţei C.F.R.", propuse.de cei mai activi ino­
H 6. Respectarea calităţii cărbunelui planificate de 32,5 pro- Vascul, Augustin Demeter şi Vasile vatori printre care M. Alusealu, Re-
H cente; flriţcan, care au dat patriei mii de acumulate de colectivul can­ de vitejie“ mţis Mogoşan, Ion Pavel, loan Buz-
IJ 7. Reducerea numărului de absenţe nemotivate raţă de a- tone de cărbune peste sarcinile de tinei U.M.C. în direcţia ser- dug, Constantin Manole ş.a.
p n u l 1959 cu 75 la sută ; plan.
H 8. Se vor lua toate măsurile tehnico-organizatorice ca pînă viril unei .mese bune şi iefti­ Ieri, la secţia de învăţământ ŞTEFAN EUSEBIU
p la sfârşitul anului să nu avem nici o grupă sub plan; Minerii din Uricani sînt hotărîţi să inginer
g 9. Realizarea tuturor indicilor din planul tehnic, armarea obţină în cursul acestui an succese şi ne. Au participat administra­ şi cultură a raionului Brad,
!fîn fier, în bolţari, havare, etc., şi a planului de măsuri teh- mai valoroase. Ei s-au angajat să de­ — O—-
g nico-organ izatorice ; păşească planul anual de producţie cu torii cantinelor din regiune. s-a constituit o comisie pentru
cel puţin 7.500-8.500 tone de cărbune Colectivul preparatiei
Ş 10. Respectarea consumurilor specifice planificate la mate- cocsificabil, să realizeze un randament Cu acest prilej s-au prezentat popularizarea şi organizarea j Petri!a, fruntaş pe
'W riale şi energie ; mai mare de 1,164 tone pe post şi să Valea Jiului
¦• j referate din partea adminis- rulării la sate-a filmului „Pa- ţ
gj 11. Realizarea unei economii la preţul de cost planificat
g a l cărbunelui în valoare de 1 283.000 lei; traţiei cantinei şi a comisiei gini de vitejie“. Acest film i
11 12. Vom extinde la toate abatajele frontale iniţiativa „ziua
de cantină U.M.C. ’ va rula în perioada 12 ianua- 1
gţbrigăzile care obţin acum „ziua şi fîşia“ se va trece la metoda
g d e muncă de „trei fîşii la două zile“ ; Pe marginea referatului s-au rie— 14 februarie a.c. la cele t
§§: 13. Se va da o importanţă deo:chită respectării normelor
g d e tehnica securităţii muncii cit şi educării muncitorilor pentru purtat ample discuţii. 10 cinematografe săteşti din |
!![evitarea tuturor accidentelor.
Şf îndrumaţi de comitetul raional de partid, cu sprijinul or- raion. I
|fganizaţiilor de masă, vom intensifica întrecerea socialistă ast-
Premieră Comisia este formată din to­
varăşii loan Receanu, Baltzer
Colectivul Teatrului de stat Iosif, Nicolae Bocănici, Iosif
de estradă din Deva a prezen­ Mateş şi Aurel Dolga.
tat aseară, în premieră, în sa­ NICOLAE MACAR1E
igfel oa obiectivele menţionate mai sus să le putem realiza şi facă economii la preţul de cost de cel l-a cinematografului „F-ilimon corespondent întrecerea dintre colectivele
puţin 420.000 lei. •-« •I 14 » • • • • Q t t uzinale din Valea Ji.ului, ce s-a
Id ep ăşi, arătînd astfel ataşamentul nostru faţă de partid şi gu- desfăşurat în a doua parte a a-
Comunistul A- nului 1959, a-fost câştigată de
g vern. dalbert Lapşanschi preparaţia Petrila. Muncitorii,
este şef de brigadă tehnic-ie-nii şi inginerii de aici
Şeful exploatării Secretarul comitetului P.M.R.
IOSIF LEDRER AUGUSTINZBOROVSCHI
Preşedintele comitetului Secretarul comitetului
de întreprindere U.T.M. la sectorul !V al şi-au depăşit planul producţiei
VICTOR BRAŞOVEANU IOAN JURCA miiiei Lonea. Cu globale în anul trecut cu aproa­
....................................... .... t ' . i i i ţ ------------------------- --------
Lucrări de calitate şi prilejul ¦ dezbaterii¦ pe 2 la sută şi au redus preţul
depăşiri de plan sarcinilor d e . plan
pe anul curent el 'de cost al cărbunelui preparat
s-a angajat in nu­ cu 3,79 procente.
mele brigăzii să Pentru succesele dobândite,
Finisarea blocurilor de locuit, în muncă depinde de organiza­ extragă peste sar­ colectivului de muncă al prepa-
este o operaţie migăloasă. A- rea muncii oamenilor în echipă cinile de plan a- raţiei Petrila i s-a decernat dra­
ceastă lucrare cere o atenţie de­ şi în al doilea rînd de buna a- iuate 2.500 tone pelul roşu de fruntaş în între­
osebită, pricepere şi gust este­ provizionare a locului de muncă. cărbune şi să rea­ cerea colectivelor uzinale din
tic. De acest fapt au cunoştinţe Iată pe scurt- cum lucrăm noi. lizeze economii la Valea Jiului.
preţul de cost în
tencuitori. In echipă sîntem 6 munci­ valoare de 40.000 Deţin pentru a treia
tori calificaţi şi 3 necalificaţi. lei. oară „casca de aur
Acum, în perioada de iarnă, Fiecare om este repartizat la
cîn-d lucrările exterioare nu se un anumit loc de muncă, la o i r C l iş e u .- a tehnicianului66
pot executa aşa ca în zilele de anumită fază de lucru. Cei ne­ . Schimbul I al bri­
vară, atenţia noastră este în­ calificaţi au sarcina să prepare găzii împreună cu Sectorul II al minei Petrila’,
dreptată spre finisări. La noi, pe şi să transporte la locul de muncă şeful sectorului.
şantierul noului oraş muncito­ mortarul. Tencuirea se începe cu
resc Gălan, au fost luate din zidurile marginale şi apoi cu
timp măsurile necesare pentru a- cele despărţitoare. Pentru a asi­ \\'W ^vN A A A /' ORDUL a fost primul sector din Valea
sigurarea fronturilor de lucru în gura însă o calitate bună a lu­ Jiului distins cu „Casca de aur
perioada de iarnă. Astfel, la cele crărilor de tencuire dăm atenţie a tehnicianului“. Această dis­
trei blocuri la care lucrările de deosebită preparării mortarului. tincţie a fost cucerită apoi de
roşu au fost terminate, s-au pus In acest scop, la dozarea varu­
sectoarele II Uricani şi V Lo­
losim cutiile şablon. In felul a- e ştie că recordurile, de manţe" ? Vom vedea in ce­ La acelaşi cuptor, prim-
rior s-au montat sobe. In felul cesta, pe lingă fa-ptul că asigu­ orice fel ar fi ele, nu se te ce urmează. topitorul Mihai Tirpescu, cu nea.
acesta ne-au fost asigurate con­ răm o calitate corespunzătoare, obţin întimplător. Un atlet, de echipa sa, a încercat să do­ In întrecerea socialistă în cin­
diţiile optime pentru a desfăşu­ evităm şi risipa şi consumurile exemplu, stabileşte un record In schimbul 1 boare recordul lui Enache. )
ra o muncă susţinută, cu nimic stea zilei de 30 Decembrie
la capătul unei perioade de D ‘\imineaţa zilei de 4 ianua­ Şi el a elaborat o şarjă de > „Casca de aur a tehnicianului“
susţinute pregătiri. Şi-apoi, rie pe platforma oţelă- mare capacitate, dar in 7 ore j a fost cucerită pentru a doua'
Pentru a evita unele anomalii riei noi. Pină la efectuarea
pentru a stabili recordul, atle­ schimbului mai era încă timp. şi 40 de minute, deci cu 10 i oară de minerii sectorului II al
care se mai manifestă pe unele tul obţine mai iutii o serie Şi totuşi, oamenii din primul minute m a i' mult. Tentativă ) minei Petrila.
şantiere, noi am vegheat ca în­ de performanţe personale din schimb sosiseră. Constantin nereuşită, dar valoroasă... (
totdeauna să facem tencuieli le ce în ce mai bune. Etiache şi Mihai Brinzei, In cursul anului. trecut ei au
după terminarea lucrărilor de In cursul acelei zile, la cele L extras peste 25.000 tone de căr­
instalaţii. In felul acesta evităm In ziua de 4 ianuarie a.c., prim-topitori la cuptoarele 3 trei cuptoare ale oţelăriei s bune. Pentru succesele obţinute
Cum reuşim să facem acest spargerile ulterioare care nu fac colectivul de muncă al oţelă- şi 2, după ce s-au salutat ca Aparţin nr. 2 au fost elabo- ' în cel de-al doilea semestru al
decîi să' scumpească costul lu­ riei Martin nr. 2 de la C.S. în fiecare dimineaţă, au stat rate 9 şarje de mare capaci- \ anului 1959 harnicii mineri din
lucru ? In primul rînd succesul crărilor. Hunedoara a obţinut un mai mult de vorbă. taie, dintre care 8 au fost Petrila au cucerit pentru a treia
record : a produs în afara sar­ rapide. oară această distincţie.
Astfel, echipa pe care o conduc — Frate Brinzei, astăzi a-
a reuşit ca lună de lună să vem vini favorabil!... Putem Factori! reuşitei
facă lucrări de calitate, depă-
şindu-şi şi norma de producţie.
căruţelor. Ba mai mult, şeful de MARIN SMEU cinilor de plan 678 tone oţel. face mult... L2 entru a vedea insă ca-
lot, tehnicianul Fr. Alocit a găsit * re au fost „pregătirile“
de cuviinţă, pasă-mi-te să nu se şeful unei echipe de tencuilori de pe Oare şi aici avem de-a face — Eşti cam optimist. De pentru obţinerea acestui re­
murdărească pe pantofi, să-şi cord, ne-am adresat maistru­
paveze cu cărămidă locul din şantierul oraşului nou Călan cu „p r e g ă t i r i c u „perfor- fapt, ai dreptate. Toate cup­ lui Ştefan¦Tripşa, Erou al '‘îtn ^ M L z- x .?
faţa barăcii birou, pe o distanţă toarele sînt în perfectă stare Aluncii Socialiste.
de circa 10 m. /V W A •^¦V'V'VV'v'V^/V'VV',/ de funcţionare, fier vechi este — Ca să vă vorbesc des­ ,Jimpu! probabir"...
¦ m -------------------------------- destul, oamenii sînt puşi pe pre pregătirile noastre, ar >
Că pe acest şantier, există un trebui să ne întoarcem cu i
slab simţ gospodăresc ne-o ara­ fapte mari, aşa că mai ştii? mai bine de 3 luni in urmă, /
tă şi un alt lucru. Cărămizile cinci biroul organizaţiei de Ş
aduse pe şantier, în ioc să fie Poaîe-om obţine o depăşire partid a început să acorde a-
descărcate frumos şi cu grijă teriţia cuvenită producţiei. <
ele au fost basculate din camioa­ ca cea din decembrie ! Tot pe atunci s-a pus cu
ne. Urmarea a fost că o canti­ tărie problema întreţinerii a- S
tate însemnatăs de cărămidă s-a Comunistul Szom- Schimbarea oamenilor la gregatelor. La acest capitol ş
spart, parte din aceasta ne mai bat Andrei de la cuptoare s-a făcut ca de obi­ noi nu stăteam deloc bine. \
puţind fi folosită. fabrica „Simion cei. Voie bună, calm, citeva Perforările se ţineau lanţ. De ş
B ă r n u ţ i u“ din explicaţii şi... cam citit. Totul fapt, legat de aceasta, e pro­
Punctul de lucru respectiv Sebeş este cunoscut mergea ca un ceasornic. Toţi blema cadrelor de muncitori,
este vizitat aproape zilnic de to­ ca unul dintre cei oamenii erau atenţi, lopeţile Ei, bine, astăzi, după ce ne-
varăşii din conducerea şantieru­ mai pricepuţi me­ erau minuite mai sprinten,
lui nr. 1 Deva. Din păcate însă canici ai fabricii. agregatele erau supraveghea­ am ocupat cu multă seriozi­
toţi văd acea risipă nepermisă te mai insistent. tate şi pe toate căile de ridi­
Reparaţiile execu- carea calificării, ne putem
dar nimeni nu se gîndeşte la pa­ Ora 9 şi 10 minute. Atenţia
fafe de el sînt de generală a fost atrasă de cup­ N. ANDRONACHE
gubele determinate de stalul
simţ gospodăresc a şefului de ca mai bună căli­ torul nr. 3. Aici echipa tui
tă le. y Constantin Enache evacua
' prima şarjă din dimineaţa a-
IN CLIŞEU : To­
varăşul Szombat > ceea. O şarjă elaborată în nu-
ţ mai 7 ore şi 30 de minute, o
icrind in atelier. l şarjă rapidă — cum îi spun
V. FURIR > în limbajul lor, oţetarii. *. (Continuare în pag. 2-a) Auzi, frate-miu, ninge...
' 'T v - A ş! Nu vezi că plouă?
W .V y V \C , -. i . i . j . • . % •„-.
.’v V A W v V W V W /W