Page 86 - 1958-10
P. 86
I
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA!
Anul X Nr. H98 Sîmbătă 25 octom brie 1958 4 pagini 20 bani FOTO: In secţia
de marochinărie şe
tn i i 'ii. i. \ r . -3VKJ-<ec x i ful secţiei Ion Rusu
împreună cu Gh.
Ieri a avut loc şedinţa ple Alexandru contro
lor de calitate şi
Filofteia Corban
discută despre noi
le modele de poşe
te şl sacuri sport
ce au intrat In
producţie de serie.
(Fabrica de încăl
ţăminte „Flacăra
Roşie“ din Capila.
lă).
nară extraordinară a Comitetu
lui regional al P.M.R. Hune Aici au fost expuse peste 30 diferite
reproduceri după lucrările din galcrhlo
doara. La şedinţă a participat de artă Tretiakov din Moscova.
şi tov. Janos Fazekaş, secretar PrinFre lucrările expuse se pot vedea
reproduceri ale pictorilor -ruşi I. E. Re-,
al C.C. al P.M.R. pin — „Ivan cel groaznic şi fiul său
Plenara a eliberat din func Centrul siderurgic Hunedoara, rod al citori din combinat au studiat sau au Ivan în 16 noiembrie 1581", N. A. la- IC
ţia de prim-secretar şi membru colaborării comune frăţeşti dintre !ara
al Comitetului regional de par noastră şi Uniunea Sovietică, cunoaşte urmat cursuri de specializare în roşenkb — „PrelutindenUvraţă“ «te., Cuvîntarea tovarăşului
tid pe tov. Ilie Verdet, în legă o puternică dezvoltare. Cu utilaje aduse
tură cu primirea altei sarcini din U.R.S.S. şi după proiecte sovietiee U.R.S.S. Siderurgişti de la Hunedoara cît şi ale pictorilor sovietici B. V. Ioi
din partea Biroului Politic al s-au construit şi s-au dat în funcţiune aplică în muncă 14 metode sovietice îna
C.C. al P.M.R. două furnale automatizate de mare ca intate. Numai datorită aplicării metodei ganson — „Interogatoriul comunişti
pacitate, o uzină cocsochimică pe lîngă sovietice „mathlineţ“ de scurtare a dura
Totodată, plenara a ales pe care funcţionează mai multe secţii mo tei de elaborare a.şarjelor, oţelarii de la lor“, A. E. Arhipov — „După izgonirea
tov. Petru Furdui ca membru derne de valorificare a gazelor de cocs cuptoarele Martin au elaborat de la înce
şi prim-secretar al Comitetului şi a celorlalte subproduse de cocserie, fasciştilor" şi altele.
regional de partid Hunedoara. putul anului şi pînă la 18 octombrie
Zilnic expoziţia este vizitată de un
'«I»»!¦•»¦¦ »•»'' 1.125 şarje rapide, reuşind astfel să de
mare număr de mineri şi oameni ai
Sectoare fruntaşe j o fabrică de aglomerare a minereuri păşească planul cu peste 20.000 tone muncii. /vW W V -A /V ^
lor, o termocentrală electrică, două o- de oţel.
Emisiune Cuvîntarea tovarăşului
„Casca de aur a tehnicianului“, î ţelării, un laminor bluming şi altele. înzestrarea combinatului cu noi a-
gregate moderne, aplicarea cu price specială
distincţie acordată celui mai bun ţ Se construiesc de asemenea cu utilaje pere a metodelor sovietice avansate fac
să crească continuu producţia de metal. In programul său lo.cal, staţia de
sector din Valea Jiului se găseşte ţ sovietice alte două baterii de cocs şi La combinatul siderurgic din Hunedoa radioficare din Petrila a inclus orga
un laminor de profile mijlocii. ra se realizează acum de aproape 20 nizarea de emisiuni speciale de popu
la Uricani, la sectorul II. Minerii f de ori mai multă fontă, oţel şi lami larizare a succeselor obţinute de oa Sîntem foarte conştienţi, a declarat Karol Bacilek, de Vizita pa care o facem în oraşul dv., a declarat tovară
Din Uniunea Sovietică sînt transpor nate decît dădeau vechile uzine de fier menii sovietici. Intr-unaydin aceste e faptul că succesele noastre şi măreţele planuri pe care ni şul Chivu Stoica, ne evocă lupta crîncenă pe care ostaşii
de aici, pentru a-şi menţine şi pe i tate la Combinatul din Hunedoara im din Hunedoara. Siderurgiştii hunedo- misiuni a fost citită conferinţa „Aju le-am propus în construcţia socialistă pot fi înfăptuite armatei romîne au dus-o, cot la cot cu armata sovietică
portante cantităţi de minereu de fier rcni ca şi ceilalţi oameni ai muncii din torul Uniunii Sovietice in dezvoltarea numai datorită faptului că R. Cehoslovacă face parte in eliberatoare, cu corpul cehoslovac şi partizanii cehi 4
mai departe titlul, fac totul pentru j din ba'zinul ,Krivoirog — materie pri ţara noastră, poartă recunoştinţă adin tehnicii în mineritul nostru“. tegrantă din marele lagăr al socialismului, în frunte cu slovaci, pentru zdrobirea cotropitorilor hitlerişti.
e i marii noastre prietene — Uniunea Uniunea Sovietică, datorită faptului că ea colaborează
ca zi de zi să scoată la suprafaţă • Sovietică — pentru ajutorul acordat în De asemenea tot la staţia de radio cu toate ţările socialiste. După ce a evocat prietenia romîno-cehoslovacă, cimen
ficare din Petrila a fost transmisă e. tată în lupta împotriva fascismului, prietenie care se
alte zeci şi sute de tone de cărbune ţ misiunea „Vitrina cu cărţi“. In cadrul In această privinţă, foarte importantă este şi colabora dezvoltă astăzi neîncetat, prin eforturile comune ale
¦acesteia au fost făcute scurte expuneri rea noastră cu Republica Populară Roniînă. Strînsa co popoarelor romîn şi cehoslovac pentru construirea socia
peste plan. f despre unele cărţi sovietice tehnice şi laborare şi ajutorul reciproc asigură ţărilor socialiste şi lismului şi comunismului, tovarăşul Chivu Stoica a de
de literatură. popoarelor lor o dezvoltare economică fără precedent, o clarat :
Şi de data aceasta, dupţj cele două î mă de bază pentru furnalele mari, pro înflorire a culturii naţionale, o viaţă fericită şi îmbelşu
In cadrul emisiunii â -fost transmisa gată. Popoarele noastre privesc întărirea neconleniiă a a-
decade ale Junii curente, ei s-au si- » duse refractare şi diferite alte mate şi muzică sovietică. ceslei prietenii, a prieteniei şi unităţii iuturor ţărilor la
Vă salutăm, ca reprezentanţi ai'Partidului Muncitoresc gărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, drepl o
luat înaintea celorlalte sectoare din jt riale. dezvoltarea puternicului combinat side Romîn — a subliniat în continuare tovarăşul Karol Ba datorie sfînlă, drept chezăşia înfloririi ţărilor noastre, a
rurgic. cilek — care merge consecvent în rînduriie partidelor securităţii lor şi a independenţei lor naţionale.
Valea Jiului, extrăgînd peste preve- i Peste 200 ingineri, tehnicieni şi mun- comuniste şi muncitoreşti ce se călăuzesc după măreaţa
denie planului 1.390 tone cărbune, y învăţătură marxist-leninistă. Cinstind memoria eroilor căzuţi în războiul antihitle
rist, popoarele noastre îşi manifestă hotărîrea de a nu-şi
In Valea Jiului lupta pentru cu- ţ Expoziţie de pictură Vă salutăm ca reprezentanţi ai poporului romîn ai că precupeţi eforturile pentru preîntâmpinarea războiului,
cerirea acestei distincţii este tot mai ţ rui ostaşi, în cel de-al flollea război mondial, luptînd pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor,
alături de armata sovietică^ au adus jertfe mari pe teri pentru apărarea bunului celui mai de preţ al omenirii —
strînsă. Colectivele sectoarelor din | In cadrul Lunii prieteniei romîno- s-a deschis o expoziţie cu reproduceri toriul cehoslovac, contribuind înfr-o măsură importantă pacea.
celelalte exploatări, vor să cucereas- j la eliberarea Cehoslovaciei şi a poporului său. Pereni Ic-
Trăiască prietenia cehoslovaco-romînă !
că şi ele acest titlu. Aşa spre exem- i wvietice, la clubul minier din Lupeni după opere din pictura rusă şi sovietică, ţi-ml — ¦a declarat în încheiere Karol Bâcrlek — ca în Trăiască lagărul unit şl puternic al ţărilor socialiste
în frunte cu Uniunea Sovietică!
piu, la Petrila, sectoarele II, I şi IU i numele oamenilor muncii din Slovacia să exprim popo Trăiască pacea şi pnetenia între popoare!
rului romîn recunoştinţă neţărmurită pentru aceasta.
se anunţă prin realizările obţinute, t (Alte relaiări in pagina IV-a)
ca pretendente serioase. Muncă spornică pe
Succese frumoase au obţinut în j
aceste zile şi minerii sectoarelor I, »
IV şi V de la Lonea. La Lupeni^ ţ
sectorul de bază al minei, sectorul | în raionul Alba modul în care Comitetele comu ţaţe abia 4 ha. de grîu din to
III, avea Ia data de 21 octombrie $ au fosf terminate nale de partid din Berghin, Gri- talul planificat. In restul satelor
226 tone cărbune peste plan, seclo- î cău, Vin|u de Jos, au îndrumat aparţinătoare comunei Gălau au
comitetele executive ale sfaturi rămas d e ‘însămîhţat 170 ha. A-
rul I B 168 tone. Rezultate frumoa- j însâmînjărtie de toamnă lor populare comunale, pentru ceasta se datoreşte faptului că
a mobiliza ţăranii muncitori, spre ţăranii muncitori nu au fost
se au obţinut şi minerii de Ia sec- ţ La data de 24 octombrie, Co a termina grabnic însămînţările. mobilizaţi pentru a folosi din ’p r P P P J
mitetul executiv al Statului popu Intr-un' timp scurt şi în condiţii plin toate forţele lor de a termi
[ toarele IV B şi V sud de la aceeaşi î lar al raionului Alba, a raportat de timp nu prea prielnice, în na la data stabilită campania de
comuna Berghin au fost însă- însămîţări. In aceste sate, trebuie
exploatare. l mînţate 1.096 ha. teren, în Gri- ipppppr ~>r^i */ «/ ;/ 'j >t—'i—>/—' /—>/—»r* i—11—>j— j
cău 455 ha. Şi în alte comune să se insiste mai mult pentru re
terminarea însămînţărilor de toa s-au realizat cifre asemănătoare, medierea stării de fapt. Comite
toate contribuind la îndeplinirea
mnă în toate comunele şi satele sarcinii luate. Acest lucru face tul comunal de partid trebuie să _ _ _ ____ _________ _ i
ca raionul Alba să fie fruntaş îndrume organizaţiile de bază
acestui raion. în această campanie. pentru a mobiliza ţăranii munci
îndrumaţi permanent de către Rezulîaile tori şi întovărăşiţii să termine în ,. J
cel mai scurt timp campania însă-
organizaţiile de bază de partid, care pot fi şi mai bune La G.A.S. Apold, secţia Gîrbo- 1
' ' ' ’ * . , \ '* *1 î mînţărilor de toamnă. Aşa cum au va, producţia de struguri .din acest -j
lucrătorii ogoarelor din raionul an este mare. Se culeg în medie ^
In comuna Că(an au fost e- obţinut celelalte realizări despre peste 12.000 kg. struguri la ha. -j
Alba, s-au străduit să folosească xecufate însămînţările pe o su Numai de la secţia Gîrbova plea- 1
prafaţă de G50 ha., cifra repre- care am vorbit, sigur că şi de
din plin fiecare zi bună de lu data aceasta se vor rezolva lu
zentînd peste 80 la sută din su
cru, întreaga capacitate de lu crurile la înălţimea sarcinilor.
prafaţa totală, destinată însă-
cru a maşinilor — în unităţile
mînţărilor de toamnă. La reali
socialiste ale agriculturii — ast
zarea acestei cifre şi-au adus
fel ca sarcinile de campanie să 1
contribuţia întovărăşirile agiicole
fie terminate la timp şi în cele din satul Strei şi Călanu Mic, )
.J
mai bune condiţiuni.
1
Exemplul cel mai bun în pri
că zilnic vagoane de struguri pen- ^
vinţa organizării şi desfăşurării tru export sau pe pieţele din ora-
muncii de pînă acum, l-au dat şele şicentrelemuncitoreşti ale 1
şi de data aceasta gospodăriile L regiunii. -i
de stat, gospodăriile agricole co ^ IN CLIŞEU: aspect de Ia ctjle- )
lective şi întovărăşirile. Gospo L sul viilor de la secţia G.A.S. din ?
dăria agricolă colectivă „Gheor- f. . 3
Gîrbova.
glie Doja" din comuna Berghin
a fost prima unitate din raion
care a terminat însămînţările care au realizat sarcinile lor în J
ţ/“\ ^ (aci s-au terminat lucrările în proporţie de sută Ia sută. Şî în
întovărăşirea agricolă din Sîrită- 1
măria de Piatră s-a realizat 90
(' Toucirâşiil Ru'dolf Zipzer j urmă cu două săptămîni). la sută din sarcina totală de în- 11 I----t Ut- / \—J I--- f t t <~JiJuJuJl rj
samînţări.
[• conduce o brigadă de tineri , Şi gospodăria colectivă din
t. electricieni care întreUn ins- -j Mai slab se prezintă situaţia
(- talaţiile electrice ale furnale- \ Oiejdea comuna Galda de Jos, la întovărăşirea agricolă din S-au deschis cursurile
Crişeni, unde au fost însămin
( lor uzinei „Victoria" Gâlan. împreună cu întovărăşirile de pe Universităţii populare
( IN FOTO: Tov. Zipzer ve- raza comunei, au fost exemplu Intr-un cadru festiv, joi 23 oc
tombrie s-au deschis în oraşul
<¦ rificlnd un motor electric. în această privinţă. Deva, cursurile Universităţii
populare. Peste 100 de cursanţi,
v , ..................... 1 Merită a fi scos în evidentă dintre care mai mult de 30 de
la T.R.C.L.H., au luat parte Ia
m primele două lecţii ce au fost
predate joi. Discuţiile interesante
actul colectiv pr care s-au purtat pe marginea lec
ţiilor predate au arătat dorinţa
¦BHOBSHBBRa&Kt-- firească şi hotărîrea tinerilor
ORAŞTIE (de la subre'dăc’ţia materialului lemnos cu funicula- realizare se află două cabane Li muncitori, funcţionari şi oameni
noastră voluntară). In contractul rele. La sectorul Anineş, gura de Valea Timpului şi Gerosu. Pen ai muncii — cursanţi — de a-şl
colectiv pe anul curent, conduce exploatare Valea Rea, se constru tru a se organiza folositor, pe însuşi cunoştinţele pre'date, de a
rea I.F.E.T. Orăştie şi colectivul ieşte de asemenea un funicular trecerea timpului liber, s-a cons
întreprinderii, au prevăzut o se care va fi pus în funcţiune în truit o popicărie la sectorul Ani se pregăti conştiincios în tot
rie de măsuri menite să ducă la acest trimestru. neş. timpul anului.
îmbunătăţirea condiţiilor de mun
că şi trai a muncitorilor fores In ceea ce priveşte grija faţă S-au procurat aparatele şi ma in fiecare joi, Ia ora 18, în
tieri. Urmărind modul în care de om, de asemenea au fost rea terialul necesar pentru darea în
au fost îndeplinite clauzele con lizate multe prevederi din con funcţiune pînă la 7 Noiembrie a sala festivă a liceului „Decebal“
tractului colectiv, se constată o tractul colectiv. Aşa spre exem unei staţii de radioficare în ba
seamă de lucruri îmbucurătoare. plu, s-au instalat grupuri elec zinul forestier de la Grădişte. vor avea loc cursurile Universi
trogene Ia Anineş, Grădişte — S-au luat măsuri ca pînă la sfîr
Astfel, utilajele au fost şi sînt Anineş, Gugir, care furnizează şitul lunii octombrie, toate ca tăţii populare. Este o datorie de
în continuu perfecţionate. S-au curent electric pentru iluminarea banele să fie reparate, văruite,
procurat ferăstraie, ţapine, to locuinţelor muncitorilor forestieri dotate cu eazarmamentu! nece cinste a tuturor cursanţilor în
şi cabanelor. In prezent se fac sar, pentru iarnă.
poare, de calitate superioară. Se pregătiri pentru instalarea unui scrişi de a frecventa regulat
tinde a se folosi pe o scară tot asemenea grup la gura de ex Aceste măsuri vor duce în mod
mai largă ferăstraiele mecanice ploatare Cetate. nemijlocit ia asigurarea utim cursurile Universităţii populare,
pentru secţionări la rampă şi condiţii mai bune de muncă şi
chiar la doborît. Tot pentru crearea condiţiiloi trai în parchetele şi gurile de de a aprofunda temeinic proble
bune de viaţă s-au construit un exploatare ale I.F.E.T. OrăşfF
Pentru reducerea eforturilor număr de 11 cabane cu o capa mele ce vor fi tratate în lecţii,
fizice ale muncitorilor sectoru citate de 300 patiiri. In curs de -<*. ALEXANDRU ZOTA
lui Gugir, se foloseşte scoaterea contribuind în felul acesta la ri
IOAN SLOVENSCHI J
dicarea continuă a nivelului lor
cultural şi ştiinţific 'devenind mai
pregătiţi Ia locurile lor de mun
că.
