Page 1 - 1957-07
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! CHEMARE
Citiţi In pagina J k
HOTĂRÎREA Comitetul regional a! P.M. R„ Comitetul executiv al Sfatu
Comitetului Central al Partidului lui popular regional şi Comitetul regional U.T.M., cheamă pe
Muncitoresc Romîn şi a Consi toţi tinerii din regiunea Hunedoara ca, în cinstea celui de al
Il-lea Festival regional al tine retului, şi celui de-al Vl-lea Fes
liului de Miniştri al Republicii tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la .Moscova, să
Populare Romîne cu privire la lupte pentru obţinerea de noi şi însemnate succese în măreaţa
| bătălie pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1957, pen
reorganizarea mişcării de cul tru sporirea producţiei, a productivităţii muncii şi a reducerii
pre{ului de cost — cale sigură pentru ridicarea nivelului de
tură fizică şi sport din Republica trai al poporului nostru m uncitor!
Anul IX. Nr. 794 Miercuri 3 iulie 1957 4 pagini 20 bani Populară Romînă Tineri din industria minieră ! Folosiţi Ia maximum utilajul
minier şi metodele avansate de extracţie, daţi patriei mai mult
¦i u n ii— ini i ¦ w — w n a —~m B a B n c a n i a M a w
cărbune, mai mult minereu !
Tineri siderurgişti! Luptaţi cu tot elanul vostru tineresc,
NicS © sa p ie r d w lă — nies un b o b r i s i p i t ! pentru ca în cinstea acestor sărbători să daţi patriei mai multă
fontă, oţel şi lam inate!
• Muncitorii gospodăriei a- Pentru a nu se lăsa mai
Tineri constructori ! Sporiţi producţia şi îmbunătăţiţi calita
w cu H. e w ifc á iL a á g ^ 5 < ^ á fe gricole de stat din ' Simeria, prejos nici în vara .aceasta, pe tea materialelor de construcţie ! Construiţi mai repede, mai ief
s-au pregătit din timp pentru lingă faptul că au dat o bună tin şi mai bine ! Daţi oamenilor muncii în folosinţă mai multe
locuinţe confortabile !
strîngerea recoltei. Ca urmare îngrijire culturii, ei au urmă
C olectiviştii din Tidaş şi-an spus cuvintul a acestui fapt, orzul, care a a- rit cu atenţie momentul optim Tineri din agricultură ! Fiţi în fruntea luptei pentru trans
juns deja la coacerea in pîrga, de recoltare a orzului. Stabi
formarea socialistă a agriculturii ! Desfăşuraţi larg întrecerea so
Cu punctualitatea care-i caracteri a si început să fie recoltat. lind că orzul este copt, colec
zează, membrii gospodăriei agricole contractat f acum 4.000 kg grlu ce au vorbit încă patru colectivişti, La secţia- Bir cea Mare, două tiviştii au început seceratul lui cialistă şi patriotică, pentru str ingerea la timp şi fără pierderi
colective „6 Martie" din Turdaş au şi Ia aceasred că nimeni nu-i a consultat adunarea generală asupra cu ajutorul unei secerători-le-
fost prezenţi pînă la unul în sala împotriva de|3i adăuga încă 2.000 acestor propuneri. Ele au fost apro secerători-iegători au pornit sa gători. a recoltei ! j
de şedinţe. Urmau să discute proble de kg". bate imediat.
ma contractărilor de cereale. secere orzul de pe o suprafaţă ® Secerişul orzului a început Tineri studenţi şi elevi, pio nieri şi şco lari! Folosiţi în aşa
Cum au p colectiviştii această Pe o filă de carnet s-a consemnat şi în comuna Hărău, raionul
Timpul favorabil şi hărnicia colec propunere e de închipuit. O pă hotărîrea comună a colectiviştilor: de 17 ha. fel zilele de vacanţă, pentru a vă îmbunătăţi cunoştinţele acu
tiviştilor au asigurat obţinerea unei dure de mîinţncuviinţat consiliu duminică 30 iunie, gospodăria agri ° Anul trecut, colectiviştii 11ia. Printre primii care au ie
recolte mal mari decît anul trecut. lui de conducţâ încheie contracta colă din Turdaş a hotărît să vîndă mulate, pentru a dobîndi succese tot mai mari la învăţătură!
Aceasta a făcut să crească posibili rea acestei câţi. statului încă 2.000 kg grîu şi jumă din oraşul Sebeş au recoltat şit la secerat se numără ţara
tatea de a contracta o cantitate mai tate de vagon cartofi. în medie 2.100 kg orz la hec Tineri şi tinere ! Să facem din cel de-al Il-lea Festival re
mare de cereale cu statul. Conşti Din mijlocudectiviştilor s-a ri tar. Această producţie a între nii muncitori Elcner Ciuca,
dicat un tînăine legat şi aspru cut cu mult pe cea a ţăranilor gional al tineretului şi din cel de-al Vl-lea Festival Mondial
la vorbă. Am t că-1 cheamă Vio- individuali. Rozalia Păcurar şi Ionel Cîzu.
de la Moscova, o puternică manifestaţie a dragostei tineretului
nostru faţă de partid şi guvern, fată de cauza construirii socia
lismului şi apărarea păcii ! 1
a®®»©®«©®©*®«®»©©® : 15.©»® ®©© ®®® « 3©®©®®©e!©©©e?@©<a@©©@®®©tg©©©®@®®©©®0@® LA SEC ERIŞ
enţi că valorificînd prin contractări rel Caraşca. 1 făcut o altă pro Un eveniment deosebi! de importan! H
surplusul de cereale, colectiviştii con punere.
tribuie la ridicarea bunei stări a ce
— „Gospodănoastră a contrac
lor ce muncesc, membrii gospodăriei tat pînă acumfo kg cartofi. Asta în viaţa marelui şantier al
din Turdaş au chibzuit bine şi şi-au a fost cu muimp înainte, cînd
spus cuvîntul. ne-am bazat şii, cum s-ar spune,
— „Apoi dacă-i vorba să dăm în pe „ce-o pica“.;m posibilitatea să
folosul statului, în folosul nostru, nu
Hidrocentralei V . I . L enin de la BicâZavem nimic împotrivă! — aşa a spus
obţinem o prode mare de cartofi
în anul acesta, zic să mai con
colectivistul Dudaş. Şi eu socotesc că tractăm încă 5.1 kg cartofi“.
avem perspective de a obţine canti In glasul tov.-eşedinte Dimitriu B1CAZ (Agerpres). In dimineaţa Apoi a avut loc un mare miting il ce în ce mai mult In faza de reali
tăţi mari de grîu la hectar. Noi am s-a simţit bucurafunci cînd, după zilei de 30 iunie, constructorii hidro constructorilor hidrocentralei. zare a lucrărilor definitive — a spus
Hotârîrea colectivelor centralei „V. 1. Lenin“ au sărbătorit La miting a luat cuvintul tu. printre altele vorbitorul. împărtăşim
schimbarea cursului apelor Bistriţei Ştefan Budescu, directorul general i cu toţii bucuria realizărilor voastre,
prin canalul de deviere construit pe şantierului hidrocentralei, care a ară realizări ce deschid o nouă etapă în
din Spini malul sting al rîului — eveniment tat că prin abaterea apelor Iîistrl construcţia marelui baraj. Acesl ma
deosebit de important în viaţa ma ţei — lucrare terminată cu o luni siv de beton cu un volum de peste
relui şantier. Pe malurile rîului s-au mai devreme decît era stabilit prin 1.600.000 m.c. va închide valea Bis
proiectul tehnic — s-a obţinut un triţei aici la izvorul muntelui, creind
Satul Spini este aşezat pe de porumb, setă şi alte pro adunat mii de oameni : constructori succes hotărîtor în construcţia de în spaleie său un lac cu o capacitate i <&. ^ -si».
matul sting al Mureşului. Unii duse agricole. de pe ţoale şantierele hidrocentralei
— Dar cum ţi cu avansul şi oaspeţi din diferite localităţi ale baraj. Astfel a devenit posibilă ata de 1 miliard 200 milioane m.c. în | Spicele belşugului, răsplata bine meritată a muncii 1 Bucuria recoltei ţ
spun că, ţăranii muncitori, da carea întregului front de lucru: ex care se va putea acumula trei sfer
torită solului extrem de favora în bani ? — /-1 întrebat eu. regiunii Bacău. turi din apa ce curge pe rîul Bis <! bogate a întipărit pe faţa tinerei col ectiviste zâmbetul care poate fi întîl- ^
triţa într-un an. Cu apa din acesi
bil păioaselor din acest sat au — Cam rău i acest punct Au fost de faţă ing. N. Gheor- cavaren şi betonarea zonei centrale Iac hidrocentrala va putea produce t nit pe feţele tuturor muncitorilor (le pe ogoare. )
in prezent o cultură cum ' de de vedere, — m răspuns co ghiu, adjunct al ministrului Indus a fundaţiei, continuarea din plin a be- anual 430 milioane kw/oră. In ace
mult nu au avut. lectivistul. triei Grele, şeful departamentului e- tonării ambelor maluri. Lucrările îna laşi timp apele acumulate vor fi fo bRecoltă bogată, pîine mal multă şi mai bună întregului popor mim- ^ )
nergiei electrice, şi alţi reprezentanţi intează într-un ritm rapid şi pe ce losite pentru Irigarea în sudul Mol ! Iată pentru ce este fericită tî năra clin fotografia noasliă.
Dar explicaţia este alta. A- — De ce? ai Ministerului Industriei Grele, A. lelalte şantiere ale hidrocentralei — dovei şi în Bărăgan a mai bine de
cum un an şi jumătate, între Mălnăşan, adjunct al ministrului A- a spus în continuare vorbitorul. La
gul sat, cu excepţia doar a cî- — Pentru ci anul acesta facerilor Externe, Dumitru Bereziţchi, tunel, de pildă, se va termina în cu-
torva familii, şi-a unit pămîn- ne-am preocupatiai mult de
construcţiile necere gospodă
rînd betonarea inelului, exterior; se 300.000 ha pe care se vor putea rea
tul in gospodăria colectivă riei. Uite, tnagaz de cereale prim secretar al Comitetului regional N O T E D E C Ă L Ă T O RIE
"Griviţa roşie”. Lucrul în co e terminată. Zilelacestea vom Bacău al P.M.R. apropie de sfîrşlt betonarea camaşu- liza culturi intensive. Energia electri
mun şi pe tarlale întinse, fap începe grajdul şi\ncet, încet, elil exterioare a castelului de echili că produsă de hidrocentrala „V. 1.
tul că anul acesta colectiviştii vom crea şi dezita diferite Au asistat Ivan Rohall lllkiv, am
au muncit mai bine pămîntul ramuri anexe aducoare de ve basadorul R. Cehoslovace la Bucu bru, în timp ce la uzina hidroelectri Lenin" va asigura alimentarea înlre- ‘De-atungu! GrisuluiSRiâ
deăt anul trecut şi au folosit nituri în bani. reşti, membri ai ambasadei şi spe
maşinile S.M.T.-ului, a făcut cialişti din R. Cehoslovacă. că s-a început montarea primelor uti gii regiuni a Moldovei, precum şi a
posibil ca în acest an griul — Dar din surpsul dvs. de
să fie, după cum se spune... cu cereale aţi contract ceva cu Abaterea apelor Bistriţei a avut laje. Deosebit de preţios ît> execiitr sistemului energetic,naţional; prin liniile După ce coboară din 'niuhţil Alic- Pe locuri istorice
spicul cit vrabia. statul ? loc către ora prînzului. O explozie
a înlăturat ultima fîşie de pămînt de rea acestor lucrări este ajutorul i de înaltă tensiune care s-au construit şuiui, adulând in maica sa pîraicle De la Brad, localitate aşezată la
Pe bună dreptate spunea co — Miine diminPă, vom a- la intrarea în canalul de deviere.
lectivistul loan Popa, într-una vea o şedinţă de msiliu, la Prin spărtura făcută apele Bistriţei care ni-1 acordă Uniunea Sovietă sau care sînt în curs de construcţie din latura sudică a munţilor Bihoru confluenţa Luncoiuiul cu Crişul Alb,
din zilele acestea, că după toa au pătruns în noua albie pregălită
te socotelile lui, colectiviştii vor CCHITIGOI de constructori. In scurt timp pe noua şi ţările de democraţie populară. spre Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi etc. lui şi din cca nordică a munţilor Za- călătorul va întilni peste toi, pe unde
primi în acest an clica 9 cale a Bistriţei a apărut şi prima
kg grîu la zi-muncâ, în afară pitită care a străbătut distanţa de In numele conducerii Ministerui se asigură dezvoltarea economică şi randului, Crişut Alb curge spre sudul va poposi, la Mesteacăn, Ţcbca, Boia
300 m. cit măsoară canalul.
Industriei Grele ing. N. Gheorghiia culturală a localităţilor Moldovei. regiunii, pînă ajunge la localitatea de Criş, urme ale luptelor eroice duse
felicitat călduros pe constructori pi- In încheiere ing. N. Gheorghiu a Crişcior. De aici, îşi continuă calea de moţi.
tru rezultatele obţinute pînă acu. sp u s: Guvernul R.P. Romîne apre spre vest, slrăbătînd localităţile Mes Aşezai pe coama unui deal, la
Construcţia hidrocentralei „V. I. J- ciază devotamentul constructorilor, re teacăn, Ţebea, Baia de Criş, Vaţa vreo trei kilometri depărtare de co
nin“, principala lucrare din plantille zultatele obţinute de ei şi Odată cu pînă sc varsă în Tisa, unde intîlneşte muna Mesteacăn, satul Ţebca este
electrificare a ţării noastre, intră in felicitările a acordat premii y, ocíale fraţii săi, Crişiil Negru şl Crişul Re mîndria Văii Criştilui, prin monumen
¦¦ 444644444444444444444444 444646 66444444444444444 54644446444444444«44446444444444444444444444444444444444444444< 4 pentru un număr de constructori care pede. tele, care se găsesc aici. In curlea bi
Pe amîndouă malurile, de-a lungul sericii, străjuit de două tunuri, sim
s-au evidenţiat pe acest şantier.
I Tineretul ieprleugmăitieşte pentru Din partea comitetului regional de cursului său, pămîntul fiind mănos, bol al luptei, doarme marele crai al
partid Bacău constructorii au losl se-ntind ogoare bogate in cereale, iar munţilor, Avram lancu.
felicitaţi de tov. D. Bereziţchi. pe marginea bălţilor formate din a-
Mai încolo, la dreapta mormântu
clînciturile de teren, cresc salcia şi
Festivalul Mondial de la l La miting au mai vorbit !ng. Oc papura, !ornând desişuri în care se lui, se înalţă falnicul gorun al lui
tavian Groza şi brigadierul C. Anto- ascund iot felul de vieţuitoare. lloria, la umbra căruia, căpetenia io
noaie. bagilor îşi aduna tovarăşii de lupiă,
Cu cit înaintează spre vărsare, a- vorbiudu-le cu înflăcărare despre li
In încheiere participanţii la miting
au trimis telegrame de salut C.G. al propiinduse de Oradea, la fel ca un bertate.
Din iniţiativa Uniunii Tinere ITALIA om în agonie, Crişul Alb devine mai
furios, albia i se îngustează, făcând
tului Muncilor clin Albania în ROMA 2 (Agerpres). - ¦ P.M.R. şi Consiliului de Miniştri prin parcă un ultim efort să-şi mai prelun înfloreşte o viaţa nouă
oraşele şi satele ţării se desfă Tinerii de la Bologna au orgi « care se angajează să dea în exploa gească viaţa. Dar iotul este zadarnic.
şoară cu succes acţiunea de nizat un carnaval. Venituri * tare hidrocentrala „V. I. Lenin" în Intr-o clipită, Tisa îl înghite. Acolo unde nepoţii iui lloria cintau
creare de spaţii verzi. obţinute cu această ocazie v( « termenul stabilit duioasa dar şi dureroasa doină „mun
permite trimiterea la Mosco\ Z ţii noştri''aur poartă!noi cerşim din
In regiunile şi raioanele ţării a unei delegaţii de 30 de pe 
