Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_310
P. 2
CUVTNTUl LIBER NR. 310 ■
Poţj. 2
AMURG LA SARMIZEGETUSA
Ninge frumos la Sarmizcgetusa
peste pietrele istoriei se cern
fabuloşi funigei de zăpadă
dintr-un epos etern.
Fiecare piatră îmi pare
un moşneag cu cuşmă albă în cap,
moşnegi dintre acei ce-au umblat
cu jalbele neamului pusc-n proţap,
De la Revoluţia din De CONTRAPUNCT tinşi tehnocraţi să aban moşnegi dintre acei care umblă
cembrie încoace ne stră doneze investiţia de i- şi azi pe cărările basinelor, drept,
duim să ne regăsim iden mens randament social a lu 'Sârn^^«ştusă,ca#r.B.|as(sarea'
titatea printre popoarele culturalizăm neamului pe care-o iubesc şi-o aştept,
libere şi să ne înscriem Politica editorială prin carte ? Ml s-ar pu
pe coordonatele normali- tea răspunde că in toate La Sarmizegetusa vine.nserarea,
tăţii. Pînă acum, slntem democraţiile cu piaţă li paloş însîngerat, peste zi, '
doar „pe cale“ dar nu ediţii sau colecţii popu şi în ultimii cincisprezece beră, cartea e extrem de ninge frumos cu metafore
s-ar putea spune că am lare, la preţuri simbolice ani ai dictaturii, cind po scumpă. Ei şi ? Trebuie înnobilate de verbul „A DĂINUI".
şi reuşit. Animaţi încă şi, pină prin 1975, în ti litica editorială, s-a degra neapărat să luăm de la IONEL AMARIUŢEI
de o dreaptă revoltă şi raje de masă, ■ care au dat vizibil, — plafonarea ele, cu toptanul, tot, chiar
o sfîntă mînie împotriva ' răspîndit marile opere tirajelor, limitarea titlu şi ce e rău ? Ştiu, sîntem V I R S T E
dictaturii, am rămas pă ale literaturii române şi rilor din planurile edito săraci iar subvenţionarea
timaşi iar. asta ne împie universale. , Numai ■ cine riale, exacerbarea cenzu cărţii cere sacrificii. Sint Ştiu păcatul fructului, femeie,
dică să ne redobindim n-a vrut nu şi-a înteme rii — chiar şi atunci, zic, insă sacrificii care tre Conştient eu către fruct mă^ndrept,
luciditatea şi puterea de iat în acei ani o biblio preţurile au rămas în li buiesc făcute. Acesta e
discernămînt. £ timpul tecă. Da, a existat o cen mite rezonabile. Chiar şi unul dintre ele. Recent, Vreau să-l muşc cu. dinţii foamei mele
Şi să-i simt arsura muşCăturii-n piept.
să ne aflăm înţelepciu zură, s-au editat texte cu 'atunci au răzbit cărţi bu la Ministerul Culturii a N-am zdrobit nicicînd ca pe-un ciorchine
nea şi să nu repetăm ges croşete, au fost interzise ne, care ne-au fost acce avut loc o consfătuire cu
tul prostului care arun opere şi chiar scriitori, sibile tuturor -şi- ne-au editorii, unde s-a anunţat Dulci plăceri; in tihnă le-am gustat.
că şi copilul o dată cu dar titlurile fundamenta menţinut moralul, ajutin- alocarea unei anumite su „Este timp, căci tinereţea ţine
apa din copaie. Copiii le, in marea lor majori du-ne să supravieţuim. me de la buget pentru Cit o veşnicie" — am cugetat —
sint mai mulţi, dar mă tate, s-au tipărit şi au Şi iată că azi ne aflăm subvenţionarea editurilor Lacom, azi eu nu mai ştiu ce-i tihna.
voi referi doar la unul, fost la iiidemina oricui. în situaţia, de nimeni aş de stat şi a unor titluri Nu mă vreau de-o clipă păgubit
care mi-e cel mai aproa Fără îndoială, un merit teptată şi dorită, de ă importante ale editurilor Şi $ă fie oare ăsta semnul
pe de. inimă: cartea. de nepreţuit în această pierde acest enorm bun particulare. E bine, mai Că încep s-alunec din zenit ? ION CIOCLEI
Politica editorială a ră operă de culturalizare cîştigat. A abandona pro bine decît nimic, dar se
posatului regim, cu toa l-au avut cîţiva mari e- ducţia de carte în siste pare că nu e decît o so
te anomaliile ei restricti ditori-cărturari — Marin mul pieţei .concurenţionale luţie de moment. Fără
ve, a avut incontestabilul Preda, Romul Munteanu, e ca şi cum l-ai obliga permanentizarea ei, spi
merit de a fi menţinut Mircea Sântimbreanu, Au pe Mozart să boxeze - eu ritualitatea românească va Un epigramist
cartea accesibilă pentru rel Martin, Z. Ornea etc. Cassius Clay. Nu e cazul pierde enorm şi încă pe
termen lung. Ar fi păcat,
marele public. Pentru e- — care prin dăruire şi să-l acuzăm pe ministrul cer fi trist şi aberant; dar
lev sau student, pentru competenţă au încurajat, culturii, care e dependent ar fi mai ales ruşinos să De curînd, a apărut vo Ioan Feneşan, cel care cu
pensionar sau pentru o- ţinînd-o trează în sufle de buget, dar sîntehţ în ajungem la constatarea lumul al doilea de epigra anj în urmă era nelipsit
mul cu cel măi modest tele noastre, dragostea drept să punem sub sem că politica editorială ă me tipărit de Asociaţia e- de la manifestările cena
salariu, cumpărarea unei de carte. Dar nici ei n-ar nul îndoielii justeţea gtn- dictaturii a fost mai ge pigramiştilor din Cluj, o clului revistei „Tribuna"
cărţi nu era o problemă. fi reuşit mare lucru da dirii de ansamblu a gu neroasă decît a noastră. carte aşteptată de public, din Cluj-Napoca, strălu
Pe lingă ediţii bibliofile că preţul cărţii n-gr fi vernului- Şi-au propus mai ales de cei care din ceşte prin idei învelite în
sau de lux, se editau şi fost subvenţionat. Chiar oare aceşti realmente dis RADU CIOBANU, cînd în cind ar dori să se tr-un limbaj extrem de
mai şi amuze, făcînd haz sugestiv. • Redăm mai jos
de necaz. Intre semnatari cîteva dintre catrenele scri
se numără profesorul Ioan se anume pentru ziarul
Fencşan, un creator mare noslru.
şl la propriu şi la figurat.
Spirit prompt şi incisiv, MINEL BODEA
0 expoziţie Procesul de la Timişoara
DE LEGIBUS...
Se „judecă" în toată ţara
Pînă-n prezent nici o sentinţă,
Curat proces de conştiinţă...
LUI MIRCEA IONESCU QUINTUS
Prin deschiderea unei „Căutări", lucrările cu I Ales, deci vicepreşedinte
cafenele de incintă, Ga personaje — „Pereche", S In camera de deputaţi,
leriile de Artă din Deva de dimensiune mai mi- I Eu cred c-a procedat cuminte
au devenit parcă mai os că, „Geneză" de mare di- _ Că a scăpat de mulţi confraţi.
pitaliere, mai tentante mensiune, „Vegetaţie", I
pentru un număr mare „Pădure", „Jertfă" cu de- E LUI EUGEN BARBU
de vizitatori. Bineînţeles, sene' figurative. 1 Că n-ai acces la Uniune
într-un mediu de creaţie, Astfel de lucrări îşi E Şi nici la Fondul literar
pentru iubitorul de artă, pot găsi locul în institu- I E-un marc handicap — vei spune
prezenţa unei cafele abu- ţii, în locuinţele celor E Dar ştii că azi orice „gropar"
rinde este oricînd bine care au posibilitatea să I Ajunge-un „biet" milionar.
venită. Discuţiile asupra le achiziţioneze, pentru E
fenomenului artistic, asu că e bine să se ştie, pre- I
pra specificităţii operei ţurile lor, spunem, pe E CHIBRITUL Şl CREMENEA
şi modalităţii de creaţie merit, sînt extrem de pi- I Adeseori el se răsfaţă
a unui artist se continuă perate pentru punga mâ- _ Filozofînd cu mult temei:
astfel, firesc, într-un ca jorităţii dintre noi. Dar I — Am ars dc-atîtca ori în viaţă !
i dru adecvat. aşa e în economia de pia- . — Ai ars, dar nu ai dat seînlei...
I MIE ÎNSUM I (O
I La Galeriile de Artă Deva Chiar dacă muza mi-e proscrisă,
Eu nu eînt nimănui în strună,
I Brâncuşi Dar epigrama cea mai bună
N.a fost şi nu e încă scrisă...
l Astfel de discuţii s-ar ţă. Cine are bani cum- I MIE ÎNSUM I (II)
! I
putea înjgheba acum pe pără, cine nu, sţă şi se I
marginea expoziţiei de uită. Oricum, satisfacţia I Se împlinesc 115 ani de la naşterea lui Con Volumul meu ilustru prefaţat
artă decorativă — tapi artistică este reală. Să stantin Brâncuşi. Prioritatea lui în sculptura contem A apărut de-un an în librării.
serie deschisă aici, o ini- nu uităm * Gyongyi Pâsz- I porană constă nu aitît în „tăierea directă" a pietrei, Dc-atunci mă-ncearcă numai bucurii s
ţiătivă frumoasă în acest tor—Boţ a fost prezentă " cit-în expresia generală a formei pe care el o fâce Nici un prieten nu l-a observat— '
an a conducerii ’.ialei în expoziţii personale şi E nonpicturală, cu limbaj volumetric şi ritm auto
Judeţene a U.A.P. Rea de grup organizate, ani fi nom, într-un spaţiu nou, al geometriilor neeuclidie. ti?*, ^ ^
lizatoarea lucrărilor," tre la rînd, în Arad, Timi- E ne, relativiste ca şi eticile .şi axiologiile timpului . A
buie să recunoaştem deo şoara, Baia Mare, Galaţi, fi nostru. Sculpturile lui simbolice se caracterizează mai înaltă intensitate. Aşa
sebit de interesante şi cu Bucureşti, la trienala de E printr-o tensiune problematică şi o sensibilitate pa In lumea dar, este vorba de cîteva
har gîndite, este artista artă decorativă dar şi în I ralelă existenţialismului. Ele au puterea să-l depă spectacole cu piesele: „Ur
arădeană Gyongyi Pâsz- Iugoslavia şi Ungaria. E şească printr-un umanism profund, căruia-i este sul păcălit de vulpe"' şi
tor—Boţ. Ingeniozitatea, Aşadar, stimaţi iubi- 1 proprie „omenia", o rostire ce-i aparţine in exprima, poveştilor „Gîscănel", în pauza că
migala lucrului, culorile tori de frumos nu vă sfi- E rea emoţiei în faţa naturii, lucrurilor şi evenimen rora, cunoscuta actriţă şi
calde, efectele declanşate iţi să treceţi în aceste I telor naşterii, iubirii şi morţii. Calitatea esenţială O splendidă plimbare in interpretă de muzică uşoa
do desenul lucrării, în zile pragul Galeriilor de ! obţinută prin procedeul „tăierii directe" a materialu lumea minunată a poveşti ră, Anda Călugăreanu, a
ansamblul său, Obligă vi Artă din Deva. Nu veţi | lui definitiv al sculpturii este exprimarea unui sis lor a fost oferită celor dialogat cu copiii, a cîntat,
zitatorul să mediteze cu regreta. Mai ales că pu- . tem de valori al echităţii absolute într-o plastici mici de către formaţia de a spus glume. Şi pentru
răbdare un timp mai în teţi să serviţi şi o... ca- 1 tate care se constituie ca un adevărat elogiu al sim teatru de păpuşi şi mario
delungat în faţa creaţii fea aburindă, bineînţe- . plităţii. Intuiţia eliberatoare pentru spiritul uman, a nete a. Casei de Cultură ca astfel de spectacole să
nu mai rămîriă ' o floare
lor fără a avea ce r.s.e- Ies nu in preţul biletu- I continuităţii, a nemuririi, creatoare de valori mo din Deva. Iar cind această
ta. Remarcabile ni se lui de intrare rale, de adevăr, dreptate şi frumuseţe, constituie preumblare are un ghid rară, cei mici i-au. cerat
per in acest sens lucră I conţinutul esenţial al lucrărilor simbolica iniţiate . atît de simpatic şi apro- interpretei să semneze un
ec în alb,
rugînd-o
să
ri'-,' T'l !t!jre". .Aripi". MINEL BODEA de „Sărutul" din 1907. piat ca Anda Călugărea- evolueze pe scena instita
ni AtaSEUâ j nu, toate întîmplările sînt ţiei devene şi în luna vii-
trăhe de către copii la pea toare! , — ’ ------
