Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_224

PAG. 2 CUVTNTUl LIBEI

D e s c h is de cu- de cercetare, bănci şi aso­ încălţăminte şi blănărie U I.C.R.A. $1 I.C.R.M.
rind, Tîrgul Interna­ ciaţii din întreprinderi de (peste 20 de modele de în­
ţional Bucureşti, aflat la producţie, agenţii de pu­ călţăminte pentru copii,
cea de a 16-a ediţie, a po­ blicitate şi peste 90 db fir­ femei, încălţăminte sport, Abateri, ilegalităţi, favoritisme I? (II)
larizat atenţia unor nu­ me 'particulare. cît şi pentru ocazii, cojoace,
meroase cercuri de afaceri, Prezenţa hunedoreană este , căciuli etc.).
specialişti din ţară şi de asigurată de unităţi ca : I.M.C. Deva, unitate spe­ lata că am ajuns şi la cum, promitem să ne o- duse în valoare de 234 681
peste hotare. ' ■ «Tricotaje” Hunedoara, „Vi­ cializată în materiale de I.C.R.M. Şi aici treburile cupăm puţin şi de aceas­ lei! Şă mai amintim că
Anul acesta participă cu dra" Orăştie, „încălţămin­ construcţii, oferă colabora­ sînt cel puţin dubioase. tă chestiune. Încheiem magazinul mixt nr. 1, si­
pavilioane oficiale un nu­ te" Hunedoara, I.M.C. De­ rea pentru o gamă variată Raportul Inspectoratului capitolul tv. cu două în­ tuat la periferia oraşu­
măr de peste 32 de ţări, va,' ale căror produse se de produse : materiale pen­ Comercial de Stat arată trebări: 1. Dacă la comu­ lui Orăştie şi axat pe co­
printre care amintim: bucură de un interes larg, tru izolaţii —> calde şi reci că „favorizări ce depăşesc na Certe j s-au dat 70 te- ' merţul alimentar, ridică
—, tuburi PREMO, prefa­ orice limită s-au consta­ levizoare, la oraşul _ Si- în luna : iulie veselă, ar­
ticole: de porţelan şi fa­
bricate din beton, şeminee tat la I.C.R.M. Deva.". Darj meria de ce numai 67? ianţă în valoare de 264 684
să vedem exact despre ce
2. Dacă în oraşele judeţu­
TIB-DO - Prezenţe electrice. este vorba. Conform re­ lui, unde există comerţ leii? s
O prezenţă inedită la
această ediţie a tîrgului o partiţiei U.J.C.C., comu­ de stat, comercializarea Din toate acestea, fie­ 10
na Certe} trebuia să pri­
reprezintă firma particu­ mească 21 televizoare alb- televizoarelor se face pe care dintre noi poate tra­ 10
lară „Pădureanca", prima, baza unei evidenţe, de Ce ge concluzii. Poate unii 10
S.U.A., -Canada, Japonia, atît din partea parteneri­ de acest fel din judeţul negru, 15 color, 3 conge­ în magazinele cooperaţiei le aveau mai demult. Să 10
Italia, Germania, U.R.S.S. lor români, cit şi a celor nostru, participantă la o latoare şi 7 frigidere. Ce această evidenţă este fă­ vedem însă care au fost
De asemenea, sînt prezente «străini. asemenea manifestare. Re­ a primii însă comuna?^ cută doar la televizoare şi concluziile organului de 11
firme individuale din Da­ Sortimentele expuse la prezentată prin domnul Luaţi aminte: 70 televi­ color ? control. Prima: „Factorii
nemarca, Grecia, Turcia, - ştandurile acestora urmă­ zoare alb-negru, 15* color, Dar, să mergem . mai de conducere de la
precum şi societăţile mixte resc în principal satisfa­ Mircea Rădoane, firma o- 11 congelatoare, 24 frigi- departe. „Favorizări şe I.C.R.A. şi in special de
feră celor interesaţi pro­
„Romtrans", „Romglas" şi cerea gusturilor şi necesi­ duse de manufactură: cergi, , dere şi 43 "de radiorecep­ constată şi în aprovizio­ la■ I.C.R.M. nu conduc, nu 12
„Reşiţa Renk". tăţilor pieţelor, vizează li­ toare ! ? Un simplu calcul narea cu detergenţi". Din controlează şi nu stăpî- 12
Printre firmele care au nia modei, pentru anul broderii, goblenuri, macra- ne arată că peste repar­ raport reiese faptul că, nesc dirijarea fonă/tdui de 14
participat cu consecvenţă, 1991. meuri. tiţie s-au primit 49 tv. marfă în teritoriu„ acest 14
la TIB se numără compa­ Făcînd o retrospectivă Pînă în prezent, în ca­ alb-negru, 8 congelatoare, în perioada mai—august lucru fiind lăsat la înde-
1990, la Şoimuş au . fost
nii de renume mondial: printre produsele aflate în drul tîrgului, reprezentan­ 17 frigidere şi 43 radio­ mîna distribuitorilor, , şe­ 14
■„Imperial", „Shell" şi „Renk atenţia , publicului, con­ ţii judeţului nostru âu receptoare. Anomaliile date 3,3 t „Unitim", 4,6 t filor de depozite, unor
Xerox” \ din Anglia, semnăm peste 30 de pro­ stabilit mai multe contac­ merg şi mai deparţe.JPen- „Deval”, 4,81 „Eldet" etc.
„Philips" — din Olanda, duse; noi la întreprinderea te cu parteneri români şi tru Că, iată satul Vărma- Mari cantităţi din acest merceologi ş.a.". A doua:
„Assido” — din Italia şi de Tricotaje Hunedoara, străini, în vederea înche­ ga, al comunei, cu circa foarte căutat produs au „Nu există o colaborare
altele. Ţara noastră este concretizate în articole pen­ ierii de contracte econo­ 600 de locuitori, primeşte primit şi cooperativele curentă, zilnică, între în­ 1<
reprezentată de un număr tru bărbaţi şi copii, ja­ mice. jumătate din televizoare­ din Rapolt şi Turdaş. treprinderile de gros şi i;
de 190 expozanţi, repre- chete, compleuri etc. Negocierile continuă. le alb-negru, adică 35 de Nici articolele de me­ cele cu amănuntul în re­
zentînd întreprinderi de Modele interesante se bucăţi, la care se adau­ naj n-au scăpat de ase­ partizarea mărfurilor pe v
comerţ exterior, institute întîlnesc şi la raioanele de CORNEL POENAR gă unul color, 6 congela­ menea practici. Net favo­ magazine ş i1 urmărirea
«**|VAW.V/.V/.VV.V.VrtVViVOV.V.'AYr WVJVUWAVJVAWJVAW/A'.” v a v . toare, 9 frigidere şi 23 rizate de U.J.C.C. şi respectării acestor repar­ H
radioreceptoare.' O situa­ I.C.R.M. au fost magazi­ tizări". A treia: „Unităţile H
în
special
de,
gros,
Parlamentarii din judeţ — în dialog, in judeţ ţie asemănătoare, deşi nu nele din Bucureşci, V&li- I.C.R.M. acceptă (este ren­ iî
Şoara etc. Numai în luna
chiar la acelaşi " nivel,
(Urmare dîn pag. 1! în vechiul regim revin a- • nilor, să discute deschis s-a constatat şi la Bră- iulie, cel din Bucureşci a tabil şi comod) ca ges­
cum la suprafaţă, în pos­ cu ei şi să nu cedeze în nişca. De fapt, despre te? ridicat direct de la furni­ tionarii de la magazineră 1£
necesitatea adoptării de turi importante, dar care faţa uşilor mai - marilor levizoarele de la Brăniş- zor, cu delegaţie de la meargă după marfă, iar 2f
către toţi salariaţii din nu mai au autoritate în ţării pînă nu rezolvă' tre­ ca, atrăgeam atenţia în I.C.R.M., ceşti, servicii de ele să consemneze doar. 21
fabrici şi uzine, de pe şan­ faţa oamenilor, şi aşa une­ burile, pînă nu-i- conving coloanele ziarului nostru masă şi farfurii în valoa­ realizarea contractului,
tiere, djn toate celelalte le carenţe se menţin, mer­ pe aceştia că în perime­ că aparatele nu prea a- re de 185 572 lei.” Şi acest deşi, în fond, nu partici­ 21
domenii ale producţiei ma­ sul înainte al democra­ trul hunedorean trăiesc jung la destinaţie, ci- nu­ lucru, după ce în 28 mai pă la această activitate”.
teriale a unei atitudini an- ţiei şi liberei iniţiative este şi muncesc, între alţii, mi­ mai banii! Ar fi intere­ ;A patra: „Favorizarea e-
gajante şi oneste in mun­ frînat. neri şi siderurgişti, ener-.. sant de ştiut care este si­ d.c., mai ridicase de la videntă a unor magazine
că. „Ne paşte de aproape Sigur, noi, cei care trăim geticieni şi phimişti, con­ tuaţia şi la Certe}. Ori­ furnizori asemenea pro- duce la concluzia existen­
pericolul şomajului şi tre­ zi şi noapte aici cunoaş­ structori ae maşini şi ci- ţei unor interese particu­
buie să-i prevenim, neîn- tem bine întreaga dimen­ mentişti — de ale căror lare". A cincea: „Se im­ 22
tîrziat efectele, considera siune a vîeţii' şi a muncii produse ţara are ’ zilnic
domnul "Dumitru Armă- (sau nemurtcii) din judeţ foarte mare trebuinţă. S I M P O Z I O N pune ca acest fond de 22
şescu. Trebuie să fie clar şi avem datoria să-i in­ Parlamentarii au . solici­ marfă, insuficient la ora 23
pentru toată eă a- formăm concret, periodic, tat prefecturii o listă de La Căminul Cultural din Romos a avut loc o in­ actuală, să fie repartizat,
titudinea de rdnwmeă de şi teresantă manifestare prilejuită de împlinirea a 110 intr-adevăr echitabil, per­ 23
acum nu va atei putea pe senatorii şi deputaţii- probleme, de cerinţe ani de la naşterea scriitorului Mxhail Sadoveanu. Cu manent controlat. Aceas­ ' 0
urgenţe şi au dat asigurări
continua mult. încet, în­ noştri despre ele, să le că vor susţine cu hotărî- acest prilej, în cadrul simpozionului omagial, a fost ta putindu-se face însă 0
cet ajungem Ia fundul sa­ cerem, în numele încrede­ evidenţiată viaţa şi opera marelui nostru prozator, numai de cadre Străine
rii cu care i-am investit,, re cauzele judeţului Hu-
cului şi nu vom mai avea despre care au vorbit Rodica Bunea, directorul că­ practicilor amintite”.
de unde lua dacă nu pu­ şă se aplece cu devota­ . nedoara în demersurile lor minului cultural, prof. Valeria Bunea, directorul şco­ Rămîne să vedem ce
nem în loc". ment şi răspundere asupra la nivelurile superioare lii, prof. Delia Lascu şi prof. Nicolae Cătănieiu. Aten­ măsuri va■ lua Prefectura
S-a subliniat că se men­ fiecărei stări de fapt . şi ale puterii în România. ţia' cu care a fost urmărită acţiunea stimulează con­ Judeţului. Pentru că sînt o
ţin fheă unele structuri să-i afle rezolvarea. Aceas­ Să avem încredere că vor absolut necesare.. Cu cît 10
ale nomenclaturii, că se ta presupune însă ca dum­ izbîndi. Electoratul hune­ ducerea căminului cliltufal, biblioteca comunală în > mai curînd, cu atît mai 10
continuă, la diferite nive­ nealor şă poposească mai dorean va şti să aprecie­ iniţierea unor noi manifestări care să-i atragă pe lo­ bine. 10
luri, lupta pentru putere, des în mijlocul colective­ ze, la timpul potrivit, ori­ calnici în instituţia de cultură.
că persoane compromise lor de muncă, al cetăţe- ce lucru reuşit, bine făcut. VALENTIN NEAGU
11
(Urmare din. .pag. 1) tut dărîrna nici măcar matele lui Kosuth, au rănesc al lui Mihalaehe, nim la evenimentele, de­ în specifickl ideologic al
dictatura, nfecum sistemul. omorît peste 40 000 de ro­ a uitat idealul apărării clanşate după 22 decem­ acestui partid I
Spre a fi mai bine în­ Convingerea mea, în mâni şi au ras de pe faţa fiinţei naţionale. .Situaţia brie 1989. — Sîntem o grupare de
ţeles, voi recurge la eve- concluzie: la 22 decem­ pâmîntului 230 de sate ro­ a fost identică şi în cazul — PUNR s-a născut centru. Nu aderăm la nici
nimehtele istorice. Nimeni brie, în România a avut mâneşti. Şi tot mărturie altor partide în perioada din tristul adevăr al cri­ o formă de extremism. Ne
din Europa sau din lume loc o revoluţie! aduce şi alianţa forţelor 1926—1940. melor din Covasna, Har­ 12
tremiştilor români — în I
nu a făcut o răscoală — Faceţi, vă rugăm, reacţionare cu habsburgîi, După a doua conflagra­ ghita şi Mureş, din ac­ manifestăm împotriva ex­ 13
populară ca cea condusă legătura între revoluţie după 1867, din dorinţa de ţie mondială, alianţa for­ ţiunile iredentiste ce au 13
de Horea, la 1784—1785 şi şi partidul dumneavoas­ a domina Estul Europei: ţelor iredentiste s-a făcut Ioc şi astăzi. Privind cru­ primul rînd — şi apoi îm­
potriva celorlalţi extre­ I
nici o răscoală ţărănească tră (cu sigla PUNR). ■ românii, slovacii, sirbil. cu Stalin. S-a ajuns ast­ da realitate, mă întreb: mişti. Dorim să creăm o 14
cum am avut noi la 1907. — Dacă în timpul eve­ După prăbuşire» Impe- fel ca în Transilvania ma­ Oare ce doresc, ei ? Nu-şi s o c i e t a te românească I 14
Intîmplările din 22 de­ nimentelor din decembrie riului Habsbyrgkr, la 1918, ghiarii să predomine nu dau seama cît rău fac In- nouă, bazată pe o demo­
cembrie 1989 şjnt îndea­ craţie reală, în care să se I 14
proape comparabile cu asigure drepturile fiecărui 14
cele .două numite ante­ individ aşa cum sînt pre­ I
rior. Şi asta deoarece nici Partidul de Uniune Naţională a Românilor văzute în tratatele inter­ 15
una dintre ţările foste naţionale şi, sperăm, în I 10
comuniste nu a reuşit o viitoarea Constituţie a ţă­
dârîmare nu doar a unei născut din durere şi speranţă rii. Nu vom accepta, în­ I 10
dictaturi, ei a unui sis­ să, .nici un fel de privi­ 10
tem. Este adevărat că, legii pentru nimeni: nici I
actualmente, la noi, sis­ pentru români, nici pen­ 17
temul este doar politic întreagă populaţie s-a ma­ alianţa se reface cu Hor- numai în aparatele . de , ţelegerii dintre români şi tru alţii. 1
dăi-îmat — dar este. Or, nifestat unitar, imediat thy şi se ajunge la mo­ securitate şi> de partid, ci maghiarii paşnici ? Au « 10
a schimba un sistem po­ după aceea au apărut di­ mentul 1940. şi In ştiinţă şi învăţămînt, fost expulzaţi mii de co­ Vom fi acel partid ca­ li
litic, instalat într-o ţară vergenţe, dintre care u- ' — Îmi este cunoscut făcând o politică duşmă­ pii cu profesorii lor, spe­ re, atunci cînd unui ne­ I 10
de atâta amar de vreme, nele incredibile. Agen­ făptui că, în prima jumă- noasă faţă de români. Re­ cialişti şi intelectuali ro­ român i se vor contesta
este o" adevărată revolu­ turile străine, în special ' tate a veacului nostru, a zultatul: zccl de mii de mâni din judeţele numi­ drepturile reale, va: fi I
ţie. Şi este o revoluţie fă­ cele maghiare, au apărut existat un pattid cu o intelectuali şi ţărani ex­ te, unde se urmăreşte primul care să-l apere. 10
cută vnu de nomenclatura din primele • ceasuri cu foarte clară atitudine în terminaţi în închisori, a- crearea unui vid de popu­ Dar: fără privilegii ile­ I 20
care a. pregătit o lovitură programe bine definite, problema naţională! lături de politicienii şi laţie românească. Vor, gale pentru nimeni! 21
de stat, ci o.revoluţie fă­ cu acţiuni perfect puse la — Perfect adevărat A ofiţerii care au rupt pac­ oare, vinovaţii de toate Sediul nostru este la I
cută de- întreaga popu­ cale, dovedind o realita­ fost partidul memoran- tul cu nemţii, la 23 au­ acestea, să cheme forţe Braşov şi, lâ ora actuală, 21
laţie. De ce 7 La Timişoa­ te de mult cunoscută de diştilor, al marilor con­ gust internaţionale, să le ara­ ne aflăm într-o etapă de I
ra a pornit, intr-adevăr, noi, Imposibil însă de ac­ ducători români ce au Din sumara retrospecti­ te că ei sînt majoritari şi
consolidare a filialelor
I o acţiune, montată proba­ ceptat. dus spre Unirea de la 1 vă, o întrebare se naşte să ceară apoi unirea, cu noastre In toate judeţele I
bil din exterior şi susţi­ Să vă explic! Ştiam că Decembrie 1918. După U- Ungaria ? I Cred oare că
I nută de nomenclatură. iredentismul maghiar este nire, partidul a fost-con­ firesc şi răspunsul la ea unei majorităţi de 7 mi­ ţării. Recent, In iulie, am I
Dar dacă simultan nu treaz şi că foiţele sale dus de marele patriot- n-a fost încă * elucidat s lioane de români transil­ făcut o fuziune cu Fron­ 23
Dacă înainte s-au-aliat cu
s-ar fi produs mişcarea retrograde acţionează în­ martir luliu Maniu. Dar, habsburgîi, eu , Hitîer şi văneni i se poate impune tul Popular Român de la I
populară din Bucureşti, că de la Începutul seco­ pe lingă merite uriaşe, cu Stalin, acum cu .cine veinţa unei minorităţi 7 1 Iaşi şi am definitivat nu­ 23
Sibiu, Braşov, Cluj şi din lului trecut. Stau mărtu­ acest partid a comis o sînt, oare, aliaţi ireden- — Ne-aţi explicat, şi mele in PUNR, militând I 0
alte localităţi, atunci cu rie acţiunile bandelor de greşeală, uriaşă şi ea. Du­ tiştii ? am înţeles, geneza PUNR. pentru unitatea tuturor
siguranţă nu s-ar fi pu­ secui, care, alături de ar- pă unirea cu Partidul Ţă- — V i propun să reve- Introduceţi-ne, vă rugăm, românilor. 0