Page 9 - Campul_1923_01_02
        P. 9
     CÂMPUL                   25»
         preget,  nimic  nu-i  scapă  din vedere  pentru  ridicarea
        poporului  prin învăţătură.
            Ia  măsuri  să  se  construiască  localuri  de  şcoale
        să  se  tipărească  cărţi  eftine  de către Minister  şi pen
        tru  aceasta  stăruia  să  se  înfiinţeze Casa  Şcoalelor ,*
        simplifică programele, introduce lucrul manual în şcoa-
        lele  primare,  dar  şi  învăţământul  agricol,  al  desem-
        nului  şî  muzicei;  înfiinţează  cantine şcolare  dar şi lo
        turi  pentru  şcoale  şi  reuşeşte  ca  în  vederea  împro
        prietăririi  şi  a  cumpărării  de  pământ  învăţătorii  şi
        preoţii  să  aibă  aceleaşi  drepturi  ca  şi  sătenii.  îngri
        jeşte  ca  şcoalele  normale să dea  nu  numai  buni învă
        ţători  ci  şi  sfătuitori  şi  îndrumători  ai  ţăranilor  Ia
        bănci,  cooperative,  obşti  şi  de  aceea  introduce  prac
        tica  agicolă şi  cursuri  de  cooperaţie;  încurajează  şi
        îndrumează  activitatea  extra-şcolară.
            Prin  Dobrogea  unde  copii  nu  puteau  vorbi  ro
        mâneşte  până la  vârsta  de  şcoale,  el  întemiază  gră
        dinile  de  copii  (1897  Tulcea).
            Pentru predarea  scrisului şi  cititului  crează  învă-
        ţători-ajutori.  Asigură  corpului  didactic  stabilitate  şi
        sporeşte salariile,  Pentru  perfecţionarea  învăţătorilor
        găseşte foarte nimerite:  congresele învăţătorilor, con
        ferinţele  judeţene,  şedinţele  intime ale cercurilor cul
        turale, călătoriile  de  vacanţă.
            Multă  grijă  a  purtat  şi  Bisericii  căci  Iui  se  da-
        toreşte  modificarea  legii  sinodale,  aşa  ca  să  se  des
        chidă  cale  tuturor  membrilor  clerului  românesc  spre
        a  fi  aleşi  Mitropoliţi şi Episcopi  şi ca  preoţimea să-şi
        poată  spune  cu  temeiu  cuvântul  în  afacerile  biseri
        ceşti,*  tot  lui  se  datoreşte legea clerului mirean, legea
        Cassei  Bisericii.  Grija  pentru  păstrarea  credinţei
        noastre  strămoşeşti  s’a  văzut  şi  din  procesul  şcoale
        lor călugăriţelor  catolice.
            Şi  de  monumentele  istorice  a ; purtat  grijă,  căci
        a  înfiinţat  o comisiune  şi  a  pus  temelia  unui  muzeu
        istoric.
            Numărul  neştiutorilor  de  carte  i  s’a  părut covâr
        şitor;  a  îndemnat deci  pe  învăţători  să  facă  în  serile
     	
