Page 28 - Albina_1962_09

de aici înct
de a căpr‘
teria prima
aceste obie
rile înalte
Martin. Z ii
buri în v,
metal incar
printre alte
toate tipuri
piile patrie
nelor de p
păm în tulul,
răt "ent
în serne în
Nu, numai creşterea numărului de me­ se îndreapt
sageri ai cîntecului şi jocului a deosebit agrotehnic,
Festivalul de cele din anii precedenţi. A- doarei lumi
pariţia unor iormaţii noi, care în poiida tind că îni
tinereţii lor, au ajuns eă se întreacă cu unei noi se
cele mai experimentate echipe din regiu­
ne, şi mai ales creşterea simţitoare a mă­
iestriei artistice a tuturor formaţiilor, evi­
dentă pentru toţi spectatorii, au caracte­
rizat sărbătoarea de la Pustnicul.
Pentru prima oară pe scena concursului
au participat şi şapte grupri vocal-folclo-
rice ale diferitelor cămine culturale. Ală­
turi de impresionantul cor, artiştii ama­
tori din Fierbinţi au fost reprezentaţi şi de
octetul vocal feminin, corul bărbătesc pe
patru voci, solişti. Furnalul N
Că sîrbele, chindiile sau bătutele dan­ nostru de
satorilor din comunele Dorobanţu, Bu- truchiparea
zescu sau. Sohatu au strălucit de vigoare plan şi o
tinerească, era normal, judecînd după mai înalte,
vîrsta interpreţilor. Dar nici generaţia vîr- se vede pe
stnică nu s-a lăsat mai prejos. De o ui­
mitoare sprinteneală, dansatorii din Ta-
maş sau din Răzmireşti (unde „mezinul'1
formaţiei a trecut de patruzeci de primă­
veri) au pus tot atîta inimă în interpreta­
rea Brîului şi a Mocăniţei.
Cel de al treilea Festival al cîntecului, brigad,
jocului şi portului popular din regiunea despre
Bucureşti, a consemnat ridicarea a noi fruntaş
şi numeroase talente din rîndul co­ primit
lectiviştilor de pe ogoarele regiunii, îm­ cel mc
bogăţirea repertoriului şi creşterea mă­ care p
se che
iestriei artistice, şi a prilejuit în acelaşi
amintii
timp un adevărat imn de bucurie al vie­ existat
ţii noi a satului nostru oolectivist şi de vitate
recunoştinţă pentru făuritorul ei, partidul fusese
clasei muncitoare. Poate i
buni g
VLADIMIR PANA doar ci
tentă c
caz po
răsune
fără c<
Acu»
1 De un binemeritat succes s-a şcoală
la naştere
bucurat formaţia de dansuri a că­
de toa
minului cultural din Lehliu Sat casă. ţ
Tova
region,
Norica Pantelimon, solistă a că­ maţii <
2 .
minului cultural I. C. Frimu, a in­ Coru
mai sîi
terpretat .cu măiestrie cîntece păpuşii
alţi op
populare locale, stîrnind vii aplau­
sînt ţă
ze din partea spectatorilor. cadrele
Coru
ială sr
Se cunoaşte vechea tradiţie a ian- vului,
3 Cipriar
iarei din Uda Clocociov, care şi
mai m
de data aceasta a fost „in ton“ binefăe
Lugoj
nu era
a Iată şi corurile reunite ale cămi- Bătri
■ fi corişti
nelor culturale din Lehliu şi Bră-
un înv
neşti cău, n
avea
Dup<
bogată
„Lăsaţi
suferin
tatălui
rului c
Fotografii de T. IOANEŞ dumne
bucăţi