Page 18 - Albina_1962_06
P. 18
Constituirea
Comitetului
de Stat
pentru
Cultură
şi Artă
In sala de marmură a „Casei
Scînteii" a avut loc vineri 15 iunie
1962 şedinţa de constituire a Comite
tului de Stat pentru Cultură şi Artă.
La şedinţă au luat parte tovarăşii
Ion Gheorghe Maurer, nmfl Bodnă-
' raş, Leonte Băutu, Constanţa Cră
ciun, preşedintele Comitetului de
Stat pentru Cultură şi Artă, mem
bri ai C .C . al P.MJL, activişti de
partid şi de stat.
In deschiderea şedinţei a luat cu
vântul tovarăşul Ion Gheorghe Mau
rer, preşedintele Consiliului de Mi Aspect din sală
niştri al R. P. Romîne.
Secretarul genera] al Consiliului
de Miniştri, tovarăşul Ion Drăgan, a Lucrările Conferinţei naţionale a fem eilor
dat citire Hotărîrii Consiliului de _ » _»
Miniştri al R. P. Romîne privind Timp de trei zile, 14, 15 şi 16 iunie, rinţei a fost rostit de tovarăşa Ma prezentat de tovarăşa Maria Rosetti,
componenţa Comitetului de Stat pen sala Palatului R. P. Romîne din Ca na Rosetti, preşedinta Consiliului după ce a subliniat faptul că po
pitală a găzduit desfăşurarea intr-o Naţional al Femeilor. porul nostru, sub conducerea încer
tru Cultură şi Artă, din care fac
atmosferă sărbătorească a lucrări Primit cu puternice şi entuziaste cată şi înţeleaptă a partidului a
parte 201 de persoane — scriitori, oa lor Conferinţei naţionale a femeilor. aplauze, tovarăşul Gheorghe Gheor- străbătut un drum bogat in înfăptu
meni de ştiinţă, compozitori, artişti Peste 3.000 de delegate şi invitate ghiu-Dej a adresat Conferinţei na iri de însemnătate istorică pe calea
—- muncitoare fruntaşe din fabrici şi ţionale a femeilor salutul Comite socialismului, a trecut în revistă o
plastici, oameni de teatru, cineaşti,
uzine, colectiviste, fruntaşe în mun tului Central al Partidului Muncito serie de importante succese din
ingineri, tehnicieni, profesori şi în ca de întărire economico-organiza- resc Romîn, Consiliului de Stat şi toate ramurile economiei naţionale,
văţători, redactori ai unor publicaţii torică a gospodăriilor agricole co guvernului R. P. Romîne. la obţinerea cărora au contribuit
cultural-artistice, conducători şi ac lective, activiste pe târîm obştesc, Aşa cum a subliniat tovarăşul din plin şi femeile.
tivişti ai unor instituţii de cultură cercetătoare ştiinţifice, inginere şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, conferinţa Milioanele de iemei din ţara noas
tehniciene, profesoare şi învăţătoa naţională a femeilor a avut loc în tră constituie un factor activ în
şi artă, reprezentanţi al organizaţii re, scriitoare, artiste, gospodine, re condiţiile puternicului avînt In viaţa socială, muncesc cu pasiune
lor de masă şi obşteşti. prezentante ale milioanelor de fe muncă al Întregului nostru popor pe şi pricepere în toate domeniile de
mei de pe întreg cuprinsul patriei toate fronturile construcţiei socialis activitate, păşesc cutezătoare în
După constituirea comitetului, to
— au participat cu însufleţire la te, ale entuziasmului determinat de viaţă, îşi înfăptuiesc cele mai În
varăşa Constanţa Crăciun a făcut o lucrările conferinţei. măreţul eveniment istoric — înche drăzneţe visuri, o viaţă nouă, feri
expunere cu privire la problemele Cu îndelungi aplauze şi aclamaţii ierea colectivizării agriculturii, care cită.
au fost întîmpinaţi la sosirea în sală
actuale şi sarcinile ce stau în faţa a marcat victoria definitivă a socia In cursul celor trei zile cit au
tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-De), lismului la oraşe şi sate.
Comitetului de Stat pentru Cultură Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe durat lucrările, de la tribuna con
şi Artă. Au urmat apoi dezbateri. Apostol, Emil Bodnâraş, Petre Borilâ, Alături de toţi oamenii muncii, mi ferinţei numeroase iemei, muncitoa
re, colectiviste, academiciene, învă
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, lioanele de femei din ţara noastră,
Au fost stabilite măsurile cu privi cărora puterea populară le-a asigu ţătoare şi profesoare au vorbit des
Alexandru Drăghici, Alexandru Mo-
re la activitatea Comitetului de Stat ghioroş. Dumitru Coliu, Leonte rat o dată cu deplina egalitate în pre roadele muncii lor însufleţite
drepturi, respectarea demnităţii de
pentru înflorirea industriei şi a a
pentru Cultură şi Artă, la organiza Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi- om şi cetăţean, posibilităţi nelimi griculturii noastre, pentru desăvîr-
tec.
rea consiliilor sale, precum şi a co tate de dezvoltare şi afirmare a şirea construcţiei socialiste In pa
La conferinţă au participat mem
mitetelor de cultură şi artă regiona aptitudinilor şi capacităţii lor crea tria noastră. Republica Populară
bri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului toare, desfăşoară o muncă plină de Romînâ, Conferinţa a prilejuit o tre
le, orăşeneşti şi raionale. de Stat şi ai guvernului, conducă insuileţire şi pasiune pentru întă cere in revistă a acestor minunate
torii unor organizaţii obşteşti şi in- rirea puterii economice a patriei, realizări, un preţios schimb de ex
★ «tituţii centrale. creşterea bunăstării celor ce mun perienţă, exprimarea hotărîrii ferme
Au luat parte, de asemenea, invi cesc, apărarea păcii în lumea în a milioanelor de femei din ţara
Prin Decret al Consiliului de Stat
tate de peste hotare, reprezentante treagă. noastră de a-şi intensifica lupta lor
al Republicii Populare Romîne, în ale Federaţiei Democrate Internaţio Nu este sector de activitate In pentru cauza socialismului şi apă
funcţia de preşedinte al Comitetului nale a Femeilor, uniunilor, comitete care milioanele de femei din ţara rarea păcii în lumea întreagă.
lor şi organizaţiilor de femei din noastră să nu-şi aducă aportul lor
de Stat pentru Cultură şi Artă a La Conferinţa naţională a femei
numeroase ţâri ale lumii. de seamă. Raportul de activitate al
fost numită tovarăşa Constanţa Cră Cuvîntul de deschidere a confe Consiliului National al Femeilor, lor au luat cuvîntul şi numeroase
aducînd
invitate de peste hotare
ciun. salutul călduros al organizaţiilor de
Vicepreşedinţi ai comitetului au femei pe care le reprezintă, hotă-
rfrea lor de a întări prietenia cu fe
fost numiţi tovarăşii Virgil Florea,
meile din întreaga lume, de a in
Ion Moraru, Dumitru Popeecu. tensifica lupta pentru apărarea păcii
Ca membri ai Biroului executiv au lumii.
fost numiţi tovarăşii : Radu Beligan, Participantele la conferinţă au a
probat în unanimitate textul Che
artist al poporului, preşedinte al
mării Conferinţei naţionale a femei
Consiliului teatrelor, Dumitru Bo-
lor din R. P. Romînă către femeile
riga, preşedinte al Consiliului' aşe
din întreaga ţară.
zămintelor culturale, Demostene
Intr-o atmosferă de mare entu
Botez, preşedinte al Consiliului pen
ziasm a fost adoptată scrisoarea a
tru răspîndirea cunoştinţelor eultu-
dresată de Conferinţa naţională a o
ral-ştiinţiifice, Boris Ca ragea, artist femeilor Comitetului Centrai al °
al poporului, preşedinte ai Consiliu O
Partidului Muncitoresc Romin, Con O
lui artelor plastice, George Georges siliului de Stat şi Consiliului de Mi o
eu, artist al poporului, preşedinte al niştri.
Consiliului muzicii, Mihnea Gheor- „Milioanele de femei din ţara
ghiu, preşedinte al Consiliului ci noastră — se arată in scrisoare —
nematografiei, Aurel Mihale, prs- asigură partidul nostru drag. Comi
şedinţe al Consiliului editurilor şl tetul său Central şi personal pe to
difuzării cărţii, Mihai Alexandru, varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej' că
răspunde de problemele economicO- slnt hotăiîte sâ nn precupeţească
financiare ale comitetului, Ion Bă nici un elort, sâ muncească cu mai
nică, şeful corpului de control d multă abnegaţie, şi entuziasm, îm
comitetului, ing. Constatin durea, preună cu toţi ceilalţi oameni al
director general al trustului indua- muncii, pentru înfăptuirea planului
triei poligrafice, Paul Cornea, direo- de 6 ani de dezvoltare a economiei
t e general al Centrului de produc naţionale, pentru sporirea continuă
ţie cinematografică Bucureşti, Vesile a producţiei industriale şi agricole.
Florea, răspunde de relaţiile cu străi Înflorirea ştiinţei şi culturii, pentru
nătatea ale comitetului, Dumitru creşterea bunăstării poporului".
TrancS, directe general al Ceastra Conferinţa a adoptat, de aseme
lei editurilor şl difuzării căaţfi. nea, o telegramă adresată Federa
ţiei Democrate Internaţionale a Fe
Ou grup da delegate la conferinţă, iu timpul unei pauze meilor.
I * « « » * »
