Page 3 - Albina_1959_12

w f n n g r M B i m m m m

Parca l-am mai văzut pe dezleqat zăvozii. Apoi a ie­ de acum freamătul acela
Gheorqhe Filip.^ Tot aşa cu şit la poartă si i-a spus lui uriaş al Sivitei dew mîine.
scurtă, cu şapcă pe cap. cu Filip_ fără ocolişuri: „Cînd Oamenii, m area forţă, s-au
cizme fe un noroi pe aici te văd mi se întunecă. De ce pornit pe drumul viitorului.
cînd vin ploile 1). Sau poate cati să mă clinteşti ? Mie, Erau 13 la început si acum
l-am văzut pe altul, tot aşa aşa mi-e bine-..“_ Pînă atunci tot satul e colectivizat. Au
ca el, ochiul şi urechea sa­ nu se pntîlniseră, dar Fătu peste 2.000 ha. Cu numă­
tului, sufletul şi pulsaţia lui. ştia că dacă. Filip aiunqe rul de animale se apropie
Acum 3 ani a primit o în­ să-i vorbească n-o să-l poa­ de prevederile consfătuirii
sărcinare din partea raionu­ tă înfrunta. Nu-i aiunqeau de la Constanta. _ Filip le-a
lui : „La Sivita oamenii vor cuvintele, nu-1 mai ajuta afişat în perete să fie treze
să înjqhebe_ o ^ colectivă. îndărătnicia lui individualis­ în mintea tuturor : „33 bovi­
Du-te si aiută-i să pornească tă. Auzise de colectiviştii ne la suta de hectare, din
din loc". Si atunci instructo­ din Isdileni, care din primul care 15 vaci, 100 de oi. 52
rul de partid Filip, comunis­ an au luat 22 ku. porumb la porcine, 500 păsări".
tul Filip, si-a luat nevasta, ziua-muncă. In tof^e sînt o părticică!
Pe lotul experimental al gospodăriei colective din Şiitibei, regiu­ cîteva lucruri, si a părăsit — Ştii cît a luat Ion din fiinţa lui. Si-a strîns co*
nea Ploeşti, s-au obţinut producţii record la sfeclă. Iată in foto­ Galaţii plecînd într-un loc Nour si Sandu Avram ? — muniştii In iur si-n iurul co­
grafie un exemplar a cărui greutate trece de 6 kg. Despre rezut- unde nu cunoştea pe nimeni. nu-1 slăbea Filip. — Oricît m uniştilor sute de oameni
tataie obţinute pe acest lot discută la casa-laboralor inginerul Din ziua aceea n-a lipsit de te-ai chinui, asa cum eşti a- cinstiţi care au înţeles pen­
Lixandru Victor. împreună cu Nicu Crăciun. preşedintele gospo­ aici o clipă. Acum îi spun cum, nu-i_aiunqi. tru ce luptă ei si sprijină1
dăriei şi cu Ştefan Mihalcea, membru in consiliul de conducere• toti „tovarăşul Filip“. oină Poate că de acum i-a si a- lupta asta. N-a obosit. Si e
şi babele, si toti ştiu că ter­ juns, fiindcă nu după mult un om ca toti oamenii. Unii
menul ăsta nou, sau mai cu- Fătu a intrat în colectivă, se întreabă: „Nu-i mai seacă
rînd cu înţelesuri noi^şi mă­ venind de unul sinqur si forţele?" — cînd îl văd sea­
reţe. nu poate fi despărţit de nesilit, cu cererea. ra întoreîndu-se istovit. Di­
S-a întîm plaţ ca A lexan­
Preocupări de seamă numele lui Filip. dru Năvălici să. aiunqă con­ mineaţa iată-1 însă proaspăt
Unde-i azi sediul colecti-
si vesel. ^„De unde-si trape
vei, a fost lan de secară. A- ductor la atelajul. adus chiar puterea ?“ s-au întrebat. Azi
cum sînt clădiri, si-n iurul de el în colectivă. Si s-a în- ştiu. Comunistul Filip luptă
tîmplab să fie nevoie ca ej
în prag de iarnă lor, după un obicei, se- sea­ să treacă Ja altă treabă si să pentru triumful unei idei no­
m ănă în fiecare an tot seca­
bile. Azi toată suflarea sa*
ră în mijlocul lanului, con­ trebuiască să predea atela­ tului a îmbrătisat-o.
ducerea colectivei a hotărît jul lui Ion M ustată. Nu 1-a Pe copii — are patru — îi
Exemplul colectiviştilor din mai ales nutreţuri murate. A- locul viitorului sediu- Aici predat. L-a. luat preşedintele qaseste adesea dbrmind. Ii
Ciorăşli merită să fie urmat. cestea au o bună influenţă a- au înfipt o prăjind cu o fla­ cu v o rb a : cuprinde cu aceeaşi privire
Experienţa gospodăriilor frun­ supra producţiei. Cantităţile de mură roşie în vîrf. Ca pe un ■— Strici rînduiala muncii. pe toti si fata lui aspră se
taşe a arătat că există posibi­ nutreţ murat care se pot da pilon.^l-au pus, sau asa cum Crezi că M bstată n-o să luminează de un zîmbet_care
lităţi ca să se obţină de la a- zilnic animalelor stnt următoa­ aşează constructorii înaltele aibă qriiă de cai ? nu poate fi descris. II sărută
nimale producţii marj în tot rele •• 20—30 kg. pentru vaci, macarale ^şi pe urmă por­ — Nu-i dau pe mîini străi­ pe cel mic, pe Valerică, cu
timpul anului. Pentru aceasta 30—40 kg. pentru boi de mun­ nesc după ele cu zidurile, ne... Că-s_ai mei — ar mai nesfârşite precauţii, să nu-1
însă trebuiesc pregătite cele că, 3—4 kg. pentru porci, 1—2 înspre înălţimi. fi vrut să spună-, dar i-au trezească- Pentru copii are
mai bune condiţii de adăpos- kg. pentru oi. Vitele trebuie Au înăltat clădirile si dra­ stat cuvintele în qît. Se tre­ o slăbiciune ca nimeni altul.
tire, de hrănire şl de întreţi­ obişnuite treptat cu nutreţ, mu­ pelul roşu flutură si acum zise în el colectivistul Nă- Pentru cei orfani mai ales.
nere. Ce avem 'de făcut în a- rat timp de 10—15 zile. Dacă ca atunci, înăltat din vatra vălîci- A qâsit aici în Sivita unul
ceastă privinţă ? la început îl refuză, nutreţul colectivei. E niţel hărtănit — Sint avut obstesc de-a- fără căoătîi.
In primul rînd este vorba de murat poate fi administrat a- pe marqini de atâtea vîntoa- eu’ si M ustată o să răspun­ — Al cui eşti mă ? — V e­
o bună adăpostire pe timpul mestecat cu uruială sau tărîţe. se, dar nu vor să-l schimbe dă de ei tot asa ca. matale. nise din Isdileni copilul,
iernii. Pentru aceasta, trebuie Trebuie însă să se aibă în ve­ fiindcă au pornit cu el si-1 Un. sinqur om din cei de unde n-avea pe nimeni. L-a
terminate- grabnic construc­ dere ca silozul să se folosească simt ca pe un fel de drapel fată, unul sinqur, i-a citit spălat, l-a hrănit si l-a trU
ţiile începute, acolo unde raţional, săi nu se desfacă al lor, de luptă. Iui Năvălici in qînduri, tot mis la cămin.
există posibilitatea. Să fie re­ groapa decît de la un capăt şi De trei ani oamenii în- timpul. La Isdileni, la Tâ- — Ai copiii dumitale — i
parate grajdurile vechi, asigu- să nu se scoată decît atîta nu­ qroapă trecutul. L-au scos tarca, la Foltesti. unde-1 du­ se spune — nu-ti aiunq ?
rîndu-se căldura necesară şi treţ cît poate fi consumat în din sat si din fiinţa lor. Unii sese munca de partid, Filip
evitîndu-se- curentul care este ziua respectivă. Nutreţul prost au avut schime de durere întîlnise atîti Năvălici. După — Pe toti îi iubesc. Toti
foarte dăunător. O atenţie deo­ murat, cu miros de mucegai sau ca atunci cînd smulai o tea­ întîm plarea asta a propus trebuie şă fie fericiţi. Acum
sebită trebuie dată ventilaţiei. , de bălegar, este foarte primej­ pa din deqet si pe care nu orqanizatiei de bază si con­ nu-i înqăduit altfel. — Si
Să se verifice ferestrele de dios pentru animale- ducerii colectivei ca Ia vii­ dezvăluie un amănunt zqu-
ventilaţie şi să se repare. Lip­ In afară de acestea, o aten­ poţi s-o laşi că-ţi face rău. toarea adunare qenerală, să duitor. El a fost copil^de pri­
El, Filip, i-a învatat pe co­
sa aerului curat dăunează să­ ţie deosebită trebuie să se dea muniştii din orqanizatia de dezbată neapărat cu colecti­ pas, crescut de milă pe la
nătăţii şi producţiei animalelor. întreţinerii animalelor. Zilnic bază a colectivei, cum să viştii m anifestările de indi­ usi străine.
O dată terminate reparaţiile, să se facă curăţirea corporală. conducă lupta îm potriva a vidualism. Despre el vorbeşte pu­
trebuie luate măsuri de igie­ La cai să se facă în fiecare zi tot ce-i vechi în muncă si ţin, aproape silit, si e
...In fiecare lucru nou de
nă. Pereţii şi duşumelele tre­ curăţirea copitelor, pentru a viată, pentru formarea con­ aici, e înqropat trecutul. Pe bucuros cînd poate să a-
buie dezinfectate, iar pereţii împiedica putrezirea furcuţei. ştiinţei socialiste „ia oameni. picioarele de beton ale batâ vorba. Prilejuri se
ivesc, A intrat plînqînd o
să fie văruiţi. Să se verifice La vaci, tauri şi porci unghiile A desfăşurat alături de ei ham barului moşieresc, adu­ fată din colectivă. E învi­
canalizarea, pentru a asigura trebuie tăiate cel puţin o dată această muncă trudnică. se aici sub ochii lui de la nuită ca a lovit-o pe alta cu
la şase săptămîni. O mare im­ Uite, acuma Petrache Fătu
scurgerea rapidă a lichidelor portanţă o are mişcarea în aer vine^si-i bate palma, si-i conacul din deal. au ridicat cazmaua- N-a fost decît un
din grajd. Zilnic să se facă cu­ maqazia colectivei cu două accident. „Eraţi prietene,
liber, în zilele liniştite, cu soa­ caută privirile fsînt limpezj coşare în cap, „sistem Sivi- nu-i asa ? Impăcati-vă I E
răţenia in grajd şi schimbarea re, animalele vor fi scoase tn si adinei ochii lui Filip, fără ta“. Cînd vrea să vadă viito­ ruşine s-ajunqeti la jude­
aşternutului. padocul de lîngă grajd. Taurii umbre si taine, ca si inima rul, desface împreună cu co­ căţi".
A doua mare problemă este şi vierii reproducători vor fi luil muniştii din orqanizatia de Acum trei ani a venit_un
Fătu o fi uitat întîmnla-
aceea a hrănirii corespunză­ scoşj zilnic la plimbare. rea, dar Filip nu. fiindcă de bază planul (fe sistem atizare om .în Sivita. Acum dacă ar
al qospodăriei aqricole co­
toare Pe timpul iernii. Hrana îngrijirea atentă, cu dragos­ acolo m ăsoară el schimbarea lective ,.Proqresul“ si citesc fi să plece fşi poate fi trimis
trebuie să fie consistentă şi omului. Pentru încăpătîna- în el îndelunq. Se văd silo­ oricînd acolo unde e mai
te şi pricepere, va ft răsplătită qreu), ar fi ca si cum l-ai
completă. Astfel, pentru a înlo­ din plin pri-ntr o producţie spo­ rea lui de nebiruit, ne Fatu zurile, qaraiul auto, curtea smulqe din sufletele oame­
cui nutreţurile verzi trebuie rită pe tot timpul iernii îl cam ocoleau aqitatorii. de lucru cu ..atelierele, casa nilor, în care s-a statornicit
ciobanilor, lăptăria, .. qhetâ-
folosite în hrana animalelor Cînd i-a intrat prim a oară în ria, centrala electrică, ferma temeinic-
oqradă, sări lămurească să-
cantităţi mari de suculente şi M. PREDA intre în colectiva, Fătu a de păsări, de porcine. Aud V. TOSO
Gospodăria noastră oleativă neţe, sau 10.000 kg. cartofi, ori
se cjăseşte aşezată pe ur teri­ îmbinarea ramurilor de producţie 15 000 kg. sfeclă furajeră, în
toriu frămîntat, îmbrăcînd sistemul folosirii culturilor in­
ambii versanti ai Văii Drâqhi- asigura venituri mari colectiviştilor tercalate în livezi. In sistemul
ciului, un mic afluent al rîului îmbinării pomiculturii cu zoo­
Tîrqului. care unindu-se cu riul tehnia realizăm un venit do
Doamnei se varsă în apele pomicultura, lequmicultura. să tat din fructele produse în li­ lină, brînză, etc. ele ne 15.000 lei la hectar-
Argeşului. combatem eroziunea solului vezile noastre de pomi, produ- aduc şi un venit indirect prin Tn anul 1958. colectiviştii
Pămîntul qospodăriei noastre prin plantări de pomi, să facem cînd’ rachiuri- Gu ani în urmă producerea bălegarului. care noştri au primit 32 lei pentru
este predominat de oodzol, cu culturi intercalate şi mai ales am înfiinţat o fabrică de tera­ ne foloseşte la- înqrăşarea live­ fiecare zt-muncă, iar în anul
o textură qrea. neîndeaiuns să obţinem fructe de la pomii cotă în care se produc lunar zilor de pomi Pentru aceasta acesta se prevede un spor în­
drenat şi încălzit şi slab ae­ noştri an de an. combătînd pe­ 3000 cahle finite Avem două consiliul gospodăriei a hotărît semnat, Cu toate că gospodăria
risit- Fenomenele de eroziuni riodicitatea de rodire a pomi­ cuptoare de ars var. unul în ca în trimestrul I al anului 1960 a trebuit să învestească din
sînt frecvente pe versanţi. De lor. foarte frecventă la noi In capacitate de 23000 kg. şi al­ ferma de vaci1 cu lapte să a- veniturile sale peste 300.000
aceea, noi am căutat sa folo­ prezent qospodăria noastră are tul de 4.000 kg. var. la cate jungă la 100 capete în afară lei pentru construirea de graj­
sim condiţiile de sol climă şi casă-laborator, două magazii folosim drept combustibil ru- de tineret, iar numărul oilor duri. silozuri etc. Fondul de
ceilalţi factori în modul cel pentru cereale şi utilaj pomi­ mequşul produs de circularul să crească la 600 de capete. A- bază al gospodăriei noastre a
mai chibzuit pentru a dezvol­ col. trei grajduri cu capacita­ qospodăriei, care fasonează ceasta va asicrura producerea crescut de la 260.000 lei la
ta continuu gospodăria noas­ te de 60 capete fiecare, două lemne de construcţii necesare întregii cantităţi de bălegar 1.100-000 lei în acest an. Avem
tră. Sîntem 128 de familii, şi saivane pentru 1000 de oi. trei şi altor unităţi- Aceste acţiuni pentru înqrăşarea, o dată la colectivişti care au primit în
avem 340 de hectare, dintre silozuri cu capacitate de 60 de producţie sînt îmbinate în­ patru ani, a întregii suprafeţe anul 1958 pentru munca efec­
care teren arabil 84 de hecta­ vaqoane, un- siloz pentru păs­ tre ele în aşa fel incit să folo­ cultivate cu pomi. tuată zeci de mii' de lei- Aşa
re, fineţe 77 de hectare, plan­ trat cartofi de 7 vaqoane. sească toate resursele de ma­ Gospodăria agricolă colecti­ este, spre exemplu, colectivis­
taţii de pomi 159 de hectare Ne-am qîndit că q-ar stri­ terii prime din qospodărie, a- vă .Gheorqhe Doţa.* din co­ tul Stalcă Ioan. care oentru
din care 80 hectare plantări ca să înfiinţăm o serie de ane­ sigurîndu-ne venituri suplimen. muna Drăqhici devine o dată zilele-muncă efectuate cu fa­
noi, Iar 99 hectare pomi pe xe care să asigure folosirea tare. cu anul 1960 o qospodărie zoo- milia sa a primit peste 40,000
rod. Restul de 20 hectare este braţelor de muncă în tot timpul O ramură căreia gospodăria pomicolă O analiză făcută de leii Aceasta dovedeşte cît se
ocupat cu plantaţii de protec­ anului, dar mai ales după ter­ noastră îi acordă mare atenţie consiliul gospodăriei asupra poate de convingător că o dată
ţie, clădirile gospodăriei etc. minarea muncilor aqricole. este zootehnia- Avem acum 55 perspectivelor de dezvoltare în cu dezvoltarea gospodăriei a-
începutul n-a fost de loc Astfel, am construit un, cup­ de vaci cu la-pte si 30 capete următorii ani ne-a arătat că gricole colective. creşte şi
uşor. In condiţiile amintite de tor de uscat fructe cu O' ca­ tineret 370 oi, 20 colonii al­ s'ntem pe drumul cel bun- Iată bunăstarea colectiviştilor.
sol şi climă. ne descurcam pacitate de uscare de 300 kg. bine. plus vitele de muncă. Oile doar un exemplu- Folosind te­ IOAN OANCEA
qreu- Ştiinţa însă ne-a venit în în 24 de ore. Aceasta ne în- noastre au numai lină semifi- renurile în pantă pentru cultu­
ajutor şi am pornit lupta cu qăduie să valorificăm mai bine nă. In afară de faptul că vitele ra pomilor, noi realizăm 10.000 brigadier pomicol la G.A.C-
natura. O dată cu aceasta- am fructele de toamnă. Mai dispu­ „Gheorghe DoJa“_
început să dezvoltăm ramurile nem de o baterie de alambicuri ne aduc venituri directe din kg- de fructe la hectar şi 2.500 din comuna Drăghîcl
anexe, zootehnia, apicultura, In care distilăm borhotul rezul­ produsele anuale, ca : lapte. kg. fin în cazul pomilor în fi­ raionul Muscel-Ptteşti