Page 11 - Albina_1959_12

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ

(Urmare dirt pag. 2-a) nedoara sau a turnătoriei de lingotie- materiale, energie, combustibil şi a zească în pădure, considerînd opera­
re de Ia Galan s-a repercutat şi în altor cheltuieli de producţie. ţiunile de scos ca ,,nerentabile".
scurtarea duratei de execuţie a unor ajte ramuri ale economiei — în între­ Iniţiativele valoroase şi metodele Comitetul de Stat pentru Construc­
construcţii şi irmportante obiective in- prinderi ale industriei carbonifere şi înaintate folosite în acest an pentru ţii, Arhitectură şi Sistematizare, mu
dustriale. Unele ministere Şi organi­ în întreprinderi siderurgice. obţinerea de economii peste plan do­ nistereie şi comitetele executive ale
zaţii de ‘ construcţii nu şi-au realizat Ministerele şi sfaturile populare tre­ vedesc că există suficiente rezerve in­ sfaturilor populare vor trebui să ia
pe deplin angajamentele în ce pri­ buie să înţeleagă că punerea cit mai terne care să facă posibilă reducerea măsuri ca în anul 1960 consumurile
veşte realizarea acestei sarcinii- rapidă în funcţiune a obiectivelor şi mai însemnată a normelor de con­ sipecifice de ciment şi oţel-beton să
Neintrarca în producţie a obiective­ construite înseamnă crearea condiţii­ sum Ia materii prime şi materiale în fie reduse cu cei puţin 5-8% sub ni­
lor ia termenele planificate dăunează lor ca investiţia respectivă să încea­ anul 1960. Ministerele şi comitetele velul celor din anul 1959.
economiei naţionale' De pildă, faptul pă să dea roade mai devreme, în­ executive ale sfaturilor populare tre­ Merită să fie scoasă în evidenţă în
că s-a întîrziat punerea în funcţiune seamnă sporirea cantităţii de mărfuri buie să ia măsuri pentru descoperirea mod deosebit iniţiativa muncitorilor
a bateriei a Iil-a de cocs de la Hu­ pe piaţă, creşterea venitului naţional. şi valorificarea cît mai largă a acestor textilişti şi a celor din industria pie­
rezerve, pentru a realiza şi depăşi lăriei care a făcut posibil obţinerea
sarcinile de reducere a normelor de unor importante economii de materii
Mai buna folosire a suprafeţelor productive consum prevăzute în proiectul de prime şi materiale în aceste sectoare.
ţi a utilajului întreprinderilor. Ridicarea nivelului tehnic plan. De exemplu, numai în industria pie­
In industria constructoare de ma­ lăriei s-a redus în 1959 importul de
Folosirea mai intensă a utilajului cu folosirea metodelor de lucru mo­ şini sînt mari posibilităţi de reducere piei cu 3.600 tone, în comparaţie cu
întrepcmdenillor, utilizarea cit mai efi- derne şi a pieselor de schimb va duce a consumului de metal prin reproiec- 1958, iar în 1960 acest import se va
'cientă a suprafeţelor existente con­ ia economii însemnate atît prin redu­ tarea şi modernizarea unor maşini şi reduce cu încă 3.100 tone, cu toate că
stituie surse importante în vederea cerea volumului reparaţiilor capitale, utilaje, precum şi prin introducerea în producţia de încălţăminte din piele va
creşterii capacităţilor de producţie cu cît şi prin prelungirea perioadelor de producţie a procedeelor tehnologice continua să crească.
investiţii minime şi eliberării de fon­ lucru ale maşinilor. înaintate care duc la ridicarea indi­ In acelaşi timp este necesar să strân­
duri pentru construirea de noi uizine Pentru o mai bună organizare a celui de folosire a metalului. gem atenţia că în industria uşoară
şi fabrici. producţiei în industria constructoare în industria de prelucrarea metale­ sînt încă mari rezerve pe care trebuie
In această privinţă, muncitorii, teh­ de maşini. Ministerul Industriei Grele lor s-a prevăzut o reducere a consu­ să le descoperim şi să le folosim.
nicienii şi inginerii mobilizaţi de va trebui să întocmească într-un murilor specifice de laminate de cel Vor trebui stabilite norme de con­
partid au obţinut succese importante, timp scurt propunerile de măsuri con­ puţin 6,3%. Din analiza făcută la sum cu motivare tehnică pentru toate
asignrind în acest an creşterea pro­ crete care să asigure o încărcare co­ principalele maşini şi utilaje produse produsele şi generalizate metodele
ducţiei industriale cu peste 10 la sută. respunzătoare a fiecărei unităţi, indi­ în serie de Ministerul industriei Grele bune folosite de fruntaşii în produc­
in industria siderurgică a sporit ferent de organul central căruia îi a reieşit că este posibilă o reducere ţie, pentru a elimina diferenţele mari
gradul de folosire a agregatelor cu aparţin în prezent aceste unităţi — a normelor de consum la laminate cu de consumuri care mai există între
oca. 10%, la furnale, cu peste 20% la prevăzîndu-se totodată adîncirea spe­ peste 7% faţă de indicii realizaţi în întreprinderi cu condiţii tehnice simi­
cuptoarele Martin şi cu 7% la lami- cializării şi lărgirea cooperării în ca­ 1959, economisindu-se prin aceasta o lare.
noarele în funcţiune,’ ceea ce a con­ drul ramurii. Unele din aceste unităţi cantitate de metal din care s-ar putea Prin reducerea consumurilor speci­
tribuit la creşterea producţiei de fontă vor trebui să treacă în cadrul Minis­ produce 16.000 autocamioane sau fice, îmbunătăţirea sortimentelor şi
cu peste 100 mii tone, a producţiei de terului Industriei Grele. 24.000 tractoare- extinderea folosirii înlocuitorilor ta
oţel cu cca. 460 mii tone şi a lami­ Ministerul Industriei Grele va tre­ Pentru aceasta, este necesar ca Mi­ industria textilă şi a pielăriei, se vor
natelor şi ţevilor cu cca. 250 rnii tone. bui să stabilească normativele îm­ nisterul Industriei Grele să ia măsuri economisi anul viitor faţă de 1959
Numai pe seama îmbunătăţirii fo­ bunătăţite şi să organizeze execu­ pentru a extinde te cea mai mare peste 1.500 tone lînă şi fibre chimice,
losirii agregatelor siderurgice «e va tarea industrială a reparaţiilor de parte a produselor de serie ce se vor peste 3.400 tone fire bumbac şi cca.
realiza în anul 1960 un spor de pro­ maşini-uneite, electromotoare, trans­ fabrica normele de consum stabilite 2.000 tone piei-
ducţie de circa 70 mii tone fontă, formatori, motoare cu combustie in­ pe baze tehnico-ştiinţifice. De aseme­ In întreprinderile industriei cărnii
170 mii tone oţel şi 115 mii tone la­ ternă. pompe, ventilatoare etc-, fo­ nea, Comitetul de Stat al Planificării şi laptelui, s-au obţinut în ultimul
minate şi ţevi. losind capacităţile existente în toate va trebui să mărească numărul pro­ timp rezultate pozitive în ce priveşte
Este o datorie de onoare a lamino- întreprinderile ministerelor şi sfa­ duselor pentru care se stabilesc norme
riştilor de a asigura prelucrarea pro­ turilor populare. de consum prin plănui de stat. sporirea producţiei, lărgirea sortimen­
telor, calitatea şi prezentarea produse­
ducţiei de oţel prevăzută, dînd indus­ Pentru îmbunătăţirea calităţii repa­ Consumul de cherestea răşinoase lor. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii
triei constructoare de maşini, cons­ raţiilor de autovehicole şi reducerea este încă prea ridicat Ia lucrările de din industria cărnii şi laptelui au de­
trucţiilor şi celorlalte ramuri ale eco­ construcţii-montaj, unde se folosesc
nomiei naţionale cantităţile, sortimen­ costului lor, este necesar ca Ministe­ mari cantităţi Ia schele, cofraje şi di­ pus eforturi susţinute pentru reduce­
rea preţului de cost la aceste prepa­
rul Transporturilor şi Telecomunica­
tele şi calităţile de laminate nece­ ţiilor, în colaborare cu Ministerul verse lucrări auxiliare. rate, obţinînd rezultate care merită o
sare. -industriei Grele, să elaboreze mă­ Folosirea neraţională a materialului apreciere pozitivă.
In ce priveşte construcţia de maşini, lemnos şi cazurile de risipă de pe
suri eficiente cu privire Ia concen-
mai toate ministerele şi-au construit . trarea reparaţiilor capitale de auto- unele şantiere de construcţii sînt în­ Lucrătorii din cadrul întreprinderi­
unităţi proprii pentru construcţia de vehicole în mari unităţi de reparaţii, lesnite de faptul că normele de con­ lor şi aparatului Ministerului Indus;
maşini şi utilaje — ceea ce a dus la sum sînt prea largi. trlei Bunurilor de Consum nu trebuie
cheltuieli nejustificate de fonduri de repartizate raţional pe întregul terito­ Proiectanţii trebuie să prevadă în să se mulţumească cu cele realizate.
investiţii si ta folosirea neeconomi- riu al ţării, a-vînd în vedere folosirea proiecte soluţii bazate pe un consum Este necesar să fie aplicate în conti­
capacităţilor existente indiferent de
coasă a suprafeţelor şi utilajelor de cît mai redus de lemn de răşinoase. nuare măsuri şi mai hotărîte pentru
producţie. Trebuie combătute aseme­ organul central căruia îi aparţin în îmbunătăţirea activităţii în acest sec­
prezent aceste capacităţi.
nea tendinţe de autonpmism departa­ Trebuie combătută cu tărie practica tor, pentru creşterea continuă a acu­
mental, care îngustează posibilităţile In atelierele mecanicuiui-şef din nejustă a unor conducători de între­ mulărilor, valorificîndu-se mai bine
de cooperare şi specializarea produc­ întreprinderi, capacităţile de pro­ prinderi care în loc să ia măsuri pen­ rezervele materiale şi financiare, mic-
ţiei. ducţie şi forţele de muncă vor tre­ tru reducerea preţului de cost la ex­ şorîndu-se preţul de cost şi îmbunătă-
La centrele mecanice de la Minis­ bui folosite în cea mai mare măsură ploatarea lemnului, lasă însemnate ţindu-se ou perseverenţă calitatea şl
terul Agriculturii şi Silviculturii, după pentru modernizarea maşinilor, pen­ cantităţi de materia! lemnos să putre­ prezentarea produselor.
datele statistice din mai 1959. maşi- tru mecanizarea şL automatizarea
nile-unefte au o încărcare cu aproape proceselor de producţie, folosindu-se Dezvoltarea culturii porumbului pentru siloz, baza
30' la sută mai mică decît în între­ pe scară largă creditele bancare pe
prinderile constructoare de maşini din termen scurt puse la dispoziţie în a- creşterii rapide a producţiei de carne fi lapte
Ministerul Industriei Grele oest scop.
Din studiile întocmite pe baza indi­ O sarcină principală a conducerii O rezervă importantă pentru spo­ rumb pentru siloz sînt încă nesatis­
caţiilor conducerii partidului a rezul­ Ministerului Industriei Grele, a pro­ rirea producţiei animale în ţara făcătoare, datorită suprafeţelor restrta-
tat că la atelierele Departamentului iectanţilor şl tehnologilor, a tuturor noastră o constituie folosirea. în mod se cultivate pentru această destinaţie
Căilor Ferate, datorită îmbunătăţirii muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­ intensiv, a porumbului siloz, în hrăni- şi mai ales randamentelor la hectar,
organizării reparaţiilor, au devenit nilor din această ramură este ridi­ rea animalelor. sub posibilităţi, ca urmare a agroteh­
disponibile importante capacităţi. Prin carea producţiei de maşini şi utilaje Porumbul pentru siloz recoltat în nicii necorespurtzătoare aplicată Ia a-
dotarea cu utilaje moderne şi folosirea Ia nivelul tehnicii înaintate. faza de coacere lapte-ceară dă posi­ cestă cultură
mai completă a maşinilor şi suprafe­ Studii similare celor făcute în in­ bilitatea să se obţină cantităţi mai Cultura porumbului pentru siloz este
ţelor de producţie, prin mărirea numă­ dustria constructoare de maşini în­ mari de unităţi nutritive, să poată fi privită încă cu nepăsare de către con­
rului de schimburi şi organizarea re­ dreptate spre o folosire mai eficientă crescute şi hrănite mai multe ani­ ducerile multor gospodării agricole
paraţiilor pe principiul pieselor de a mijloacelor fixe existente, trebuie să male pe aceeaşi suprafaţă de teren, de stat şi de unele consilii de con­
schimb, există posibilităţi ca unele a- fie întocmite şi î-n celelalte ramuri decît atunci cînd porumbul se folo­ ducere din gospodăriile agricole co­
teiiere cu o suprafaţă productivă de •industriale şi îndeosebi în industria seşte sub formă de boabe. lective. Tocmai de aceea gospodă­
cca. 70 mii m p., să fie transformate şi lemnului, industria materialelor de La o producţie de 3.000 kg. boa­ riile agricole de stat au reali­
profilate în fabrici constructoare de construcţii, industria alimentară şi in­ be la hectar se obţin 3.480 uni­ zat abia jumătate din planul de ta-
maşini dustria uşoară. I,n toate aceste ra­ tăţi nutritive. în timp ce la o pro­ silozare a porumbului. în multe ca­
Comparînd indicii de folosire a ma- muri este necesar să se urmărească ducţie de numai 40.000 kg. porumb zuri, semănatul porumbului pentru si­
şinilor-unelte realizaţi în întreprinde- ’ concentrarea producţiei în unităţi e- de siloz la hectar recoltat in faza de loz se face tîrziu. cu sămînţă necon­
rile constructoare de maşini din cadrul chipate cu utilaj de înaltă productivi­ lapte-ceară se obţin 8.000 unităţi nu­ diţionată şî pe locurile cele tnai 6lab
Ministerului Industriei Grele’ cu cei tate. îmbunătăţindu-se folosirea supra­ tritive. pregătite, de multe ori în arătură us­
din întreprinderile altor ministere, re­ feţelor existente prin modernizarea Importanţa pe care o are porumbul cată de primăvară. Porumbul pentru
zultă că aceştia sînt mai scăzuţi cu utilajelor, acolo unde aceasta se va însitozat în hrănirea animalelor şi în
28% Ia Ministerul Construcţiilor, dovedi economic, sau prin reutilarea siloz se seamănă prea des şi nu i se
Industriei Materialelor de Construcţii lor cu maşini şi instalaţii de înaltă sporirea productivităţii lor este cunos­ aplică lucrările de întreţinere cores­
şi Industriei Lemnului şi cu 25% productivitate, asigurîndu-se totodată cută mai de mult de către tehnicienii punzătoare pentru ca să fie curăţat
la Ministerul Industriei Bunurilor de o justă repartizare teritorială. şi inginerii care lucrează în agricul­ de buruieni.
Consum- In dezvoltarea capacităţilor de tură ; cu toate acestea, cultura porum
Reparaţiile capitale de autovehicole producţie, ministerele, sfaturile popu­ Măsurile agrotehnice necesare la
se realizează astăzi în cadrul tuturor lare, Uniunea Centrală a Cooperati­ bului pentru siloz în gospodăriile agri­ cultura porumbului pentru siloz sînt
ministerelor, sfaturilor populare şi velor Meşteşugăreşti şi Uniunea Cen­ cole de stat şi în gospodăriile colec­ aceleaşi oa şi la porumbul cultivat
cooperativelor — ceea ce face ca a- trală a Cooperativelor de Consum tive şi folosirea lui în hrana anima­ pentru boabe. Pregătirea terenului,
ceste reparaţii să fie neco'-espunză- trebuie să-şi concentreze eforturile lelor s-au desfăşurat într-un ritm cu
toare calitativ şi la un preţ (ie cost materiale şi financiare spre produsele modul de semănat, alegerea şi tra­
ridicat care reprezintă necesităţi reale ale e- totul nesatisfăcător. tarea seminţelor de porumb, numă­
Pentru diferite utilaje de serie, oonomiei naţionale — maşinile nece­ La Consfătuirea de la Constanţa a rul de plante ia hectar, lucrările de.
folosite în toate sectoarele de activi­ sare reutiiării tehnice a întreprinderi­ ţăranilor şi muncitorilor din sectorul
tate. reparaţiile capitale se reali­ lor şi mărfurile menite să satisfacă socialist al agriculturii, din aprilie întreţinere privind cultura porumbu­
zează în unităţi mici. cu productivitate cerinţele mereu crescînde ale pieţij lui pentru siloz trebuie făcute te fel
redusă. în condiţii tehnice necorespun­ interne. Trebuie să se acorde o grijă 1958, sa arătat marea însemnătate a ca şi la porumbul cultivat pentru
zătoare. ceea ce duce Ia scurtarea du­ deosebită sporirii producţiei de măr­ folosirii porumbului siloz pentru spo­ boabe. Numai în astfel de condiţii
ratei lor de exploatare. Executarea a- furi cerute pe piaţa externă, in sorti­ rirea şeptelului. După consfătuire
cestor reparaţii într-un sistem organi­ mente. calitate şi prezentare cores­ s-au obţinut unele rezultate în ce pri­ agrotehnice se poate obţine o produc­
zat pe principiul reparaţiilor în flux. punzătoare, la un preţ de cost redus. ţie bogată de masă verde şi mai ales
veşte însilozarea porumbului Faţă de de ştiuleţi în lapte ceară care dau
anul 1951. cînd s-au însilozat numai cea mai mare cantitate de unităţi, nu­
Micşorarea consumurilor specifice
35.000 tone nutreţ în 1958 6-a însilo­ tritive la hectar.
Plenarele C.C. al P.M.R. din noiem­ sfaturilor populare şl tuturor munch zat 1.527.000 tone, iar în anul 1959 — Deosebirea la cultura porumbului
brie 1958 şi iulie 1959 au pus în cen­ lorilor, inginerilor şi tehnicienilor peste 3.000.000 tone, din care 800.000 pentru siloz faţă de acea pentru boabe
trul preocupărilor organelor şi orga­ problema descoperirii şl valorificării tone la gospodăriile agricole de stat
nizaţiilor de partid, conducerilor de
ministere, comitetelor executive ale cît mai depline a rezervelor existente şi peste 1.500.000 tone la gospodăriile (Continuare în pag. 4-a)
în economie în vederea reducerii con­ colective.
sumurilor specifice Ia materii prime şî Ou toate acestea, cantităţile de po*