Page 1 - Albina_1959_12
P. 1
Ţar ani muncitori,
P* W W M A* Mrf ** fe* W A* m M *1
Participaţi în număr cît mai mare
la cercurile agrozootehnice!
-REVISTA 5APTAM ÎNALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Anul (2 • Seria U • Nr. <25 • Miercuri 2 decembrie 1*5* • I pagini — 15 bani.
siiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiimiiimimiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiimiiimiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiuiiiimiiiiiiiiiumulS
La microscop, ţăranul muncilor tntooărăşit Ionici Popesca din VUsăneşti, raionul Curtea de Argeş, descoperă o lume nouă. Este Q
minunată şi preţioasă completare « celor învăţate la cercul agrozootehnic.
Invâţămîntul ch Experienţa anilor
grozootehnic do m o* • trecuţi ne arată că
masă ţi-a adu* o folosirea matertalu-
contribuţie de sea INVATAMINTUl AGROZOOTEHNIC lui didactic are •
mă la ridicarea ni deosebită însemnă*
velului de cunoş tate. Expunerile ti»*
tinţe profesionale a lucrătorilor de pe lor, asigurarea condiţiilor necesare bază ale cursanţilor. Numai astfel va buie să fie însoţite de materiale in
ogoare, a ajutat ca sute de mii de ţă unei bune desfăşurări a învâţâmîntu- reuşi să antreneze în discuţii pe mem tuitive, experienţe, lucrări practice
rani muncitori să părăsească vechile lui agrozootehnic. Numai în regiunea brii cercului şi va reuşi să lărgească etc. La bibliotecile căminelor cultu
deprinderi ţi să practice o agricultură Piteşti au fost înscrişi pînă la 25 no orizontul acestora asupra posibilităţi rale există, şi acolo unde nu este tre
ştiinţifică. iembrie peste 33.000 de cursanţi, cu lor pe care le au de a spori produc buie procurată fără întîrziere, literatu
Trebuie semnalat faptul că majori 8.000 mai mulţi decit anul trecut De ţia agricolă pe plan local. O lecţie ra de specialitate, cărţi, broşuri, ziare
tatea covîrşitoare a foştilor cursanţi la Sâcueni, raionul Tîrgovişte, din Sîn- despre cultura orezului sau a bumba şi reviste. Nu trebuie să lipsească de
sint astăzi colectivişti sau membri ai tana, raionul Criş, Cobadin, regiunea cului este desigur foarte folositoare. asemenea planşele, diafilmele şi fil
cooperativelor agricole şi întovărăşi Constanţa, şi din multe alte sate ne au Ea însă nu va interesa pe nimeni din mele agricole care ajută cursanţilor
rilor. sosit veşti despre predarea primelor regiunile deluroase, unde îndeletnici la înţelegerea temelor expuse. S-a do
intr-o scrisoare sosită la redacţie se lecţii. rea de bază a cursanţilor o consti vedit că lecţiile cele mai atrăgătoare
arată că la Cenad, colectivistul Petre Succesul unei bune şcolarizări depin tuie creşterea animalelor, pomicultu sint acelea însoţite de exemple locale
Mizu, lucrînd in acord individual a ob de în mare măsură de munca lectori ra şi viticultura. sau luate din satele vecine cu condi
ţinut de pe lotul pe care l-a lucrat nu lor. Pentru aceasta se cere ca să fie De aceea se recomandă ca întoc ţii pedoclimatice asemănătoare.
mai puţin de 47.300 kg. sfeclă de za antrenate in această activitate cadre mirea planului de invăţămînt să se In centrul atenţiei lectorilor trebuie
hăr la hectar. Aceasta înseamnă o cu pregătire superioară din reţeaua facă de către lector, in colaborare cu să stea popularizarea producţiilor re
depăşire de plan cu 25.300 kg. la hec sfaturilor populare, institutelor de în- cursanţii şi conducătorii de unităţi, cord obţinute de fruntaşi, metodele fo
tar. „...Această depăşire, ne arată co văţămînt agricol superior, şcolilor a- plan care trebuie să poarte aprobarea losite de aceştia.
respondentul nostru losif Jamboo-^n-a gricole de toate gradele, staţiunilor Comitetului executiv al sfatului popu
Hotăritoare pentru succesul învăţă
fost întîmplătoare. Colectivistul Petre experimentale, S.M.T., gospodăriilor a- lar raional, trustului Gostat şi direcţiei mîntului agrozootehnic este activitatea
Mizu a fost unul din cei mai sîrguin- gricole de stat, unităţilor silvice, în
cioşi cursanţi. La cursuri nu s a mul văţători cu experienţă şi profesori de silvice. Pentru a lega mai temeinic practică pe loturile demonstrative, or
ţumit numai să asculte lecţiile ci a şi ştiinţe naturale din şcolile Ministeru conţinutul învăţămîntului de planul de ganizate în acest scop. Unii lectori
cred că o dată cu încheierea cursurilor
luat cuvîntul, a cerut lămuriri, şi-a notat lui (nvâţâmîntului şi Culturii. La întoc producţie, în gospodăriile de stat şi
cu grijă cele arătate de lectori, şi a mirea ca şi la predarea lecţiilor, lec gospodăriile colective se recomandă s-au încheiat şi obligaţiile Ior. Abia
pus în practică metodele noi de culti torul trebuie să ţină seama de specifi ca cercurile să se organizeze pe cît cu venirea primăverii lectorii trebuie
să înceapă lupta pentru punerea în
vare a sfeclei". cul local şi de indeletnicirile de posibil pe brigăzi de producţie.
Să nu-i fie nimănui de mirare că valoare a cunoştinţelor teoretice pre
date. Numai atunci un lector poate
printre primii care s-au înscris anul spune că şi-a făcut cu adevărat da
acesta la cursuri a fost comunistul
Petre Mizu. La cercul agrotehnic toria.
Ţăranii muncitori s-au convins an In activitatea pentru ridicarea nive
de an de foloasele învătămîntului agro lului profesional şi cultural cadrele
zootehnic şi numărul celor care frec Prin minte-l trec crîmpeie din trecut Dar azi de pe ogorul înfrăţit tehnice din unităţi, cadrele didactice
ventează cercurile a crescut de zece şi De cînd muncea ogoru-n silnicie Culege sporul rodului bogat. din şcolile agricole de toate gradele,
de douăzeci de ori. Dacă, de pildă, Şi-nvăţături ce nu le-a cunoscut activiştii culturali să considere partici
in anul de invăţămînt 1951-1952 exis l-adapă gîndul ca o apă vie. Pe filele caietului din faţă
tau circa 30 de mii de cursanţi, in S aştern în fînduri slove luminoase - parea lor ca o datorie de înaltă
anul 1958—1959 numărul acestora s-a Atîtia timp zadarnic a trudit Şi n ele parcă prindeacuma viaţă răspundere politică pentru sporirea
ridicat la peste 600 de mii. Pe peticul de haturi strîmtorat întreg belşugul holdelor mănoase. continuă a producţiei agricole şi spri
in prezent se desfăşoară o intensă jinirea operei de transformare socialis
activitate pentru terminarea înscrieri GEORGE BREAZU tă a satului.
comuna Leordenl, reg. Piteşti
