Page 14 - Albina_1952_08

6 A L B I N A

Legea de temelie Ţăranii muncitori dau cu drag cotele la colectare

In Goleşti din raionul Focşani, sece­ de a duce la baza de recepţie cotele că­
a marilor drepturi şi libertăţi rişul era in toi când a apărut în ziarul tre stat. Trei căruţe încărcate cu saci
„Scânteia" din ziua de 18 Iulie, proiec­ de grâu, împodobite cu steaguri şi ver­
tul de Constituţie, care a dat imbold deaţă au pornit spre baza de recepţie
Proiectul noii Constituţii a R.P.R. fost cuprinşi în cursurile de alfabet! ţăranilor muncitori să pornească cu mai
'stabileşte în capitolele sale cele mal zare 700.000 oameni. In anii cincina­ din Focşani. Ţăranul muncitor Ciuşlea-
largi drepturi şi libertăţi pentru oa­ lului analfabetismul va f) în întregime multă râvnă ta lucru. S’au luat măsuri nti Cristea care a predat primul cota, a
menii muncii din ţara noastră, stator­ stârpit. de eleclrificare a ariei, s’a organizat spus: „Dau cu drag cota la colectare,
nicind în acelaş timp şi garanţia ma­ La sate s’au înfiinţat aproape 12.000 munca în cete şi s’au cărat snopii dela ştiind că aşa întărim cuceririle po­
terială a exercitării acestor drepturi. cămine culturale, mii de biblioteci, ci­ câmp. Treerişul a început în ziua de porului nostru muncitor consfinţit în
Poporul nostru muncitor simte ţi trăe- nematografe şi colţuri roşii. In bugetul proiectul de Constituţie” . Acţiunea de
şte din plin aceste drepturi. Bucu­ pe anul acesta, pentru acţiuni soclal- 22 Iulie. Printre primii care au treerat
ria ne este cu atât mai mare, cu culturale sunt prevăzute peste 5 miliar­ au fost ţăranii muncitori Ciuşleaiu predare a cotelor se desfăşoară cu mult
cât ne amintim de vremea stăpânirii de 300 milioane lei, adică 17,5 la sută Cristea, Macovei Ferbinte, Nicolae Teo- succes.
burghezo-moşiereşti, când oamenii mun­ din totalul cheltuelilor bugetare ale dorescu, Glieorghe Cheorpea. îndată ce Vasile Manolescd
cii erau asupriţi şi Jefuiţi tâlhăreşte ţării noastre pe 1952.
la adăpostul unei „constituţii" plină de In acest timp, cea mal mare parie a au treerat, prima lor grijă a fost aceea corespondent
minciuni şi făţărnicie. bugetului S.U .A. este folosită pentru
Azi la loc de frunte este înscris în pregătirile de război şi doar 1 la ■suta
proiectul de Constituţie dreptul la pentru învăţământ. Lucrurile nu se pre­ Valorifică zarzavaturi şi legume
muncă, adică dreptul de a căpăta o zintă mai bine nici în celelalte ţări
muncă garantată şi plătită potrivit cu capitaliste. Cât priveşte Iugoslavia, si­
calitatea şl cantitatea ei. Acest drept, tuaţia este şi mai dezastruoasă. Chiar prin cooperativă
atât de mult visat de oamenii muncii datele publicate de titoişti arată că In
din ţările capitaliste, la noi a devenit flecare an numărul neştiutorilor de Gospodăriile agricole colective din 1.424 kg. castraveţi, 6.838 kg. varză
o realitate vie. In urma naţionalizării carte creşte cu 150.000 persoane. raionul Lugoj îşi valorifică produsele timpurie. Din această cantitate de
principalelor mijloace de producţie, a Proiectul noii Constituţii asigură oa­ ce le prisosesc prin cooperative, con­ varză, aproape 2.000 kg. au fost pre­
băncilor, a transporturilor, etc., a luat menilor muncii, cetăţeni ai R. P. R., tribuind în acest chip la întărirea date pentru muncitorii uzipei „Cioca­
naştere şi s’a desvoltat formaţiunea so­ fără deosebire de naţionalitate, rasă. schimbului dintre oraş şi sat. nul".
cialistă. îndeplinirea şi depăşirea celor sex, deplină egalitate de drepturi în
dauă planuri anuale de stat şi nume­ toate domeniile vieţii economice, po­ Membrii gospodăriei agricole colec­ Colectiviştii din raionul Lugoj dis-
roasele realizări din primul an al pla­ litice şi culturale. tive din comuna Tipări, numai prin tribue regulat mari cantităţi de legume
nului cincinal au făcut ca formaţiunea In proiectul noii Constituţii este vânzarea verzei timpurii valorificată şi zarzavaturi şi pe piaţa oraşului Lu­
socialistă să devină tot mai puternică. consfinţit faptul că în Republica Popu­ prin cooperative, au realizat suma de
Azi. în industrie sectorul socialist cu­ lară Română femela are drepturi egale 10.000 lei. goj, aprovizionând astfel pe oamenii
prinde 95 la sută, în transporturi 85- la cu ale bărbatului în toate domeniile de muncii şi lovind în speculanţi. Ţăranii
sută, în comerţul interior 76 la sută; co­ Gospodăria agricolă colectviă „Braz­
merţul exterior a devenit monopol de activitate. Alături de bărbaţi, milioane dă Nouă” din Bodo a vândut în ultimul muncitori urmează pilda colectivişti­
stat. Azi producţia în industria sociali­ de femei din ţara noastră dovedesc timp cooperativelor, „Aprozar”-ului lor.
stă este de trei ori mal mare ca acum hărnicie şi pricepere în lupta pentru şi altor întreprinderi, însemnate
patru ani. pace şl socialism. Statul nostru demo cantităţi de legume şi zarzavaturi. A Straton Nicanor
Cu sprijinul frăţesc al Uniunii So­ crat-popular ocroteşte căsătoria şl fa­ vândut între altele 2.298 kg. mazăre, corespondent
vietice. poporul nostru a înălţat nume­ milia, sprijină şl apără Interesele ma­
roase fabrici şi uzine. De curând au mei şl copilului.
Intrat în funcţiune şl primele mari u- Proiectul de Constituţie consfinţeşte Sâ fie pusâ In funcţiune baioza
zine electrice dela Doiceşti şi Ovidlu. una din realizările fundamentale ale
In ţara noastră se ridică mari cons­ regimului de democraţie populară — a- la aria din satul Mândineşti
trucţii ale socialismului ca : hidrocen­ slgurarea deplinei egalităţi de drepturi Ţăranii muncitori din satul Mân- vântul era mai mare şi toţi se între­
trala ..V. I .Lenln" dela Bicaz, Canalul de care se bucură în ţara noastră dineşti-Piteşti terminaseră de mult se­ ceau în mun-că — fără veste — ba­
Dunăre-Marea Neagră. „Casa Scân­ poporul român şi minorităţile naţio­ cerişul. îşi căraseră grâul la arie, toza se opri. Nici nu s’ar fi putut să
teii” . Creşterea sectorului socialist în nale. înfiinţarea Regiunii Autonome pregătiţi fiind pentru treerat. fie altfel, deoarece ea nu mai fusese
Industrie a dus la sporirea numărului Maghiare este menită să întărească şt Ei înţeleseseră cu adevărat impor­ reparată de anul trecut. Bineînţeles
muncitorilor. Numai în 1951 numărul mai mult încrederea şi prietenia între tanţa Hotărîrii C. C. al P.M.R. şi gu­ că s’a purces în grabă Ia repararea
muncitorilor a crescut cu 210.000 faţă poporul român, minoritatea naţională vernului cu privire la campania de ei. In timpul acesta însă grâul stă
de anul 1950. maghiară şi celelalte minorităţi naţio­ seceriş şi colectare pe anul 1952. Dar în bătaia soarelui şi se răscoaoe. Ţăra­
Schimbări mari s’au petrecut şi în nale. sfatul popular care avusese ca sarcină nii muncitori se întreabă pe bună drep­
agricultură. Moşierimea a fost lichidată Cât de falsă apare în această pri­ prelucrarea Hotărîrii, nu se îngrijise tate :
ca clasă, iar la sate au luat fiinţă câteva vinţă aşa zisa „democraţie" americană! ca aria să fie asigurată la vreme cu — Ce facem cu treeratul ? Am rămas
sute de gospodării de stat, 218 S.M .T., In S.U .A ., 15 milioane de negri îndură batoză. Nedumeriţi, ţăranii muncitori în urmă I
şl peste 1.400 gospodării agricole co­ cea mai cruntă prigoană rasială. au mers la sfatul popular. După ce Sfatul popular al comunei este obli­
lective. Sectorul socialist reprezintă as­ Proiectul noii Constituţii a R. P. R. şi-au spus păsul, comitetul executiv gat să răspundă ţăranilor muncitori la
tăzi în agricultură 12,6 la sută. prevede libertatea de conştiinţă, liber­ a hotărît să se aducă batoza cât mai această întrebare. Răspunsul să fie dat
Larga desvoltare şi întărire a for­ tatea exercitării cultelor religioase.’ Li­ degrabă la arie. nu prin vorbe, ci prin fapte. Batoza să
maţiunii socialiste din economia naţio­ bertatea cuvântului, libertatea presei, ... Şi în ziua de 29 Iulie, ţăranii fie reparată şi pusă în funcţiune în cel
nală a ţării a făcut ca la noi să dis­ libertatea întrunirilor şi meetingurilor, muncitori avură o mare bucurie. Fu mai scurt timp. Aceasta este dorinţa
pară odată pentru totdeauna şomajul. libertatea corteglilor şi demonstaraţii- adusă batoza mult aşteptată de întreg ţăranilor muncitori din Măndineşti şi
Pentru fiecare cetăţean în stare să mun­ lor de stradă sunt garantate prin lege. satul. Comitetului executiv al sfatului aceasta este sarcina tuturor acelora
cească .munca a devenit o datorie şl înfăptuirea acestor drepturi este asigu­ popular i se potriveşte de minune care luptă pentru pâinea poporului.
a chestiune de onoare. rată prin punerea la îndemâna mase­ vorba „mai bine mai târziu decât nici­ Florea Vlad
In această vreme ţările capitaliste lor muncitoare şl a organizaţiilor lor, odată". Iată însă că tocmai cânj a- corespondent
sunt bântuite de şomaj şl crize. Oa­ a tipografiilor, depozitelor de hârtie,
menii muncii rătăcesc pe străzi în cău­ clădirilor publice, străzilor, căilor de De ce nu-i îndeplinit planul de valorificări
tare de lucru, îndurând cea mai groaz­ comunicaţie, etc.
nică mizerie. In ţările capitaliste se Proiectul noii Constituţii asigură dea­ în raionul Gâeşti
numără azi peste 45 milioane de şo­ semeni cetăţenilor R. P. R. dreptul de In rakmul Găeştl, regiunea Piteşti, uşor. Dar nu numai atât. Cooperativa din
meri totali sau parţiali . asociere în organizaţii obşteşti, sindi­ munca agenţiei de valorificări agricole Matăsaru na înciieiat contracte cu lo­
Proiectul noii noastre Constituţii cate profesionale, uniuni cooperatiste, nu merge aşa cum trebue. Planul de a- cuitorii comunei în ceeaoe priveşte a-
proclamă dreptul oamenilor muncii la organizaţii de femei, de tineret. Cetă­ chiziţt. şi contractări de bovine, por­ chiziţionarea de zarzavaturi. In comună
cine, şi ovine pe trimestrul I şi II nu a 6unt posibilităţi ca ţăranii muncitori să
odihnă, asigurând acest drept prin sta­ ţenilor R.P.R. le este garantată Invio­ fast îndeplinit. Munca a mers foarte poată cultiva legume şi zarzavaturi în
bilirea zilei de muncă la 8 ore şl prin labilitatea persoanei, precum şl a do­ prost, chiar şi în luna iulie, prima lună preajma râului. Preşedintele cooperati­
reducerea acestui timp acolo unde mun­ miciliului. din trimestrul III. Şi mal slab a mers vei, tovarăşul Rizescu şi achizitorul
munca de achiziţionare a zarzavaturilor Gogu L. Neacşu n’au făcut nimic pentru
cile sunt mai grele. In minunatele noas­ Statul asigură ţăranilor membri ai şi legumelor. In planul de valorificări a! a încheia cu ţăranii muncitori contracte
tre staţiuni balneare şi climaterice ca gospodarilor agricole colective dreptul raionului Găeştl se prevăzuse pe luna pentru a-i îndemna 6ă-şi vândă produ­
cele de pe Valea Prahovei, de pe malul de a avea în proprietate personală casa Iulie achiziţionarea unor cantităţi de sele prin cooperativă.
mării şi alte părţi ale ţării, unde îna­ de locuit ,un lot de pământ pe lângă roşii, ceapă verde, varză şi alte pro­ In schimb chiaburii şi speculanţii
inte se lăfăiau exploatatorii,'s’au făcut casă, animale productive, păsări, etc. duse. Din acestea se realizase din plan, sunt lăsaţi să înşele şi să speculeze în
voie. El cumpără carne, brânză şi zar­
până la 31 Iulie, doar 16 la sută la
case de odihnă şi sanatorii pentru oa­ Deasemeni, statul ocroteşte drepjtul de ■ ceapă verde şi 18 k sută la varză. In zavaturi, pe care le vând Ia oraş cu preţ
menii muncii. Deasemeni, oamenilor proprietate particulară al ţăranilor cu raionul Găeştl valorificările şi achizi­ de trei ori mai mare. Speculanţii Ni­
muncii le este garantată asigurarea ma­ gospodării mici şi mijlocii asupra pă­ ţiile merg slab datorită lipsei de vigi­ colae Husu, Vasiiescu Sandu şi Manole
lenţă faţă de uneltirile chiaburilor şl
terială la bătrâneţe în caz de boală sau mântului, pe baza legilor în vigoare. speculanţilor, precum şi desorganizării Drăguţ cumpără vite, le taie şi le vând
apoi Ia preţ de speculă la oraş. La fel
atunci când ajung în neputinţă de a Ţăranii muncitori ca şi meşteşugarii muncii ia agenţia de valorificări agri­ se întâmplă şi cu zarzavaturile. Iată din
mal munci. şi meseriaşii sunt sprijiniţi de statul cole. Şt. Rădulescu, directorul agenţiei, ce cauză cooperativa nu şi-a îndeplinit
Dreptul la învăţătură prevăzut în democrat-popular în scopul de a-j feri găseşte că nu este necesar să meargă planul de achiziţii, contractări şi valori­
pe teren pentru a controla şi verifica ficări agricole. In comună nu se duce o
proiectul de Constituţie este garantat de exploatarea capitalistă. activitatea trimişilor agenţiei şi q coo­ acţiune de demascare a chiaburilor şi
de statul nostru dcmocrat-popular prin Proiectul noii Constituţii a R. P. R. perativelor de consum săteşti din cu­ speculanţilor, nu se duce o luptă încor­
Învăţământul elementar obligatoriu şi nu se mărgineşte numai să vorl>ească prinsul raionului. Tovarăşul Şt. Rădu- dată împotriva lor. Uniunea raională
gratuit, prin reţeaua tot mai întinsă de despre drepturile şi libertăţile cetăţeni­ lescu se laudă cu „realizări” închipuite n’a controlat şi îndrumat temeinic acti­
şcoli elementare, medii şi superioare. lor, ci aşa cum am văzut, statorniceşte şi nu analizează adevărata situaţie. El vitatea cooperativelor din raion. Refe­
nu cunoaşte situaţia pe teren. Aceasta renţii tehnici şi îndrumătorii agenţiei
Sub cârmuirile burghezo-moşiereştl garantarea şt înfăptuirea lor. Această ne-o arată faptul că în comuna Mâtă- de valorificări a Uniunii cooperativelor
în ţara noastră se numărau peste patru înseamnă că proiectul noii Constituţii saru, unde, după spusele sale, munca de consum clin raion lucrează de mân­
milioane de analfabeţi şi multe mili­ consfinţeşte un democratism real, con­ coo;>er«tivei ar merge bine, lucrurile tuială, fără răspundere. Uniunea raio­
oane de oameni care abia erau în stare secvent, democratism socialist. Astfel stau tocmai pc dos. Planul de achiziţii nală a cooperativelor cie consum din
Găeştl trebue să ia imediat măsuri ?i să
să desluşească slova cărţii. Cu fiecare se dovedeşte în fapt marea superiori­ al cooperativei din Mâlăsaru n’a fost lichideze lipsurile existente, căutând să
an ce trece numărul neştiutorilor de tate a regimului nostru de democraţie întocmit ţinând seama de posibilităţile organizeze munca de achiziţii şi valori­
carte scade foarte mult. Numai în populară faţă de putreda democraţie reale ale comunei. S’a făcut un plan ficări cât moi grabnic şi mai temeinic.
cursul anului şcolar 1950—1951 au burgheză. foarte mic, care 6ă poartă fi realizat GH. BALAN